FOTO Wild Time, o aventură eco în Retezat

România găzduieşte ultimul Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de climă temperată a Europei. Acesta se află în munții Retezat, însă este amenințat de construcția drumului național 66A, care ar urma să-l reteze. Lucrările sunt, momentan, suspendate, iar lupta pentru protejarea PFI-ului s-a mutat în instanță. Între timp, ecologiștii “construiesc” dezvoltarea durabilă a zonei. Wild Time este un proiect pe termen lung al organizației ecologiste Agent Green care își propune să contribuie la conservarea patrimoniului natural și cultural din munții Retezat și din împrejurimi – Țara Hațegului, Valea Jiului de Vest, Valea Cernei, prin dezvoltarea turismului ecologic.

 

 

Cât de pregătiți sunt localnicii pentru a primi turiști străini, cât e de greu să faci turism ecologic în România și ce provocări sunt ne spune Gabriel Păun, președintele Agent Green.

 

De ce Wild Time în Retezat?

Am ales această zonă deoarece studiile științifice recente au arătat că munții Retezat-Godeanu-Țarcu-Vîlcan adăpostesc ultimul Peisaj Forestier Intact (PFI) din zona de climă temperată a Europei. Acest ținut este cel mai vast habitat natural al continentului unde influența omului nu este semnificativă. De aceea aici există cea mai mare diversitate de specii de floră și de faună. Împrejurimile acestor munți sunt străjuite de vestigii istorice și culturale de o deosebită însemnătate (ruinele Sarmisegetuza, castelul Corvinilor, cetăți medievale, geoparcul dinozaurilor etc). Obiceiurile și produsele tradiționale de calitate (sloi de oaie, cârnați virsli) ale hațeganilor și ale momârlanilor (urmașii dacilor liberi) sunt prea puțin cunoscute și în pericol de dispariție pe măsură ce comunitățile îmbătrânesc, iar tinerii părăsesc zona în număr mare.

 

 

Cu toate că această zonă este binecuvantată cu aceste valori, bunăstarea comunităților locale are de suferit. Marea majoritate a locuitorilor a fost angrenată în exploatarea și valorificarea cărbunelui, o activitate industrială aflată în plin declin. Scurta eră a cărbunelui a atras sute de mii de oameni din alte zone ale țării și creșterea artificială a populației locale, dar și pierderea în mare măsură a identității acesteia. Suntem îngrijorați mai ales de faptul că lipsurile materiale ale membrilor comunităților locale vor conduce la degradarea rapidă a mediului natural (tăieri de pădure, vânătoare, dezvoltarea unui turism necontrolat cum ar fi stațiunea Straja) odată cu încetarea acordării de subvenții la exploatarea cărbunelui din 2012.

Care este obiectivul acestui proiect?

Prin operaționalizarea proiectului Wild Time, Agent Green își propune să obțină fonduri pentru punerea în valoare și conservarea unicității PFI și a patrimoniului istoric și cultural din împrejurimi prin angrenarea comunităților locale pe termen lung.

Mai concret, credem că odată ce localnicii vor avea venituri din ecoturism, aceștia vor susține alături de noi stoparea agresiunilor asupra mediului de genul construcției DN 66A, tăierilor de păduri, braconajului și exploatării de resurse în general.

 

 

În ce stadiu se află Wild Time?

Wild Time a fost lansat pe 30 mai 2012 și primii turiști din străinătate (Marea Britanie, Olanda, Elveția, Austria, Germania) au bătut potecile Retezatului sub atenta îndrumare a rangerilor și salvamontiștilor. Odată ajunși la Bucura, cel mai mare lac glaciar din România, turiștii au spus: “greu de ajuns, greu de uitat!”

În primul an ne concentrăm pe turiști din străinătate și pe experiențe eco-educative pentru grupuri de elevi din România. Ne gândim și la expații care sunt în România pentru a munci și care doresc să exploreze țara noastră minunată. Pentru la anul vom pregăti surprize inedite pentru segmente de turiști care nu au mai fost nicicând abordate.

 

 

În cursul lunii iulie este programată  tabăra eco-educativă pentru elevi din Transilvania. Micuții vor fi prima generație parte din seria de experiențe de viață Wild Junior Camp. Programul Wild Junior Camp este special conceput pentru elevi de toate vârstele  prin care aceștia pot învăța etapizat în tabere de câte o săptămână să descopere și să protejeze natura la ea acasă. În total sunt 3 etape care se parcurg de preferat în ani diferiți. Gradul de complexitate crește cu fiecare etapă parcursă și îmbină atelierele de lucru cu incursiunile în natură. La sfârșitul primei tabere, copiii primesc deja titlul de ”ecologist cu busolă”. După cea de-a doua tabără voinicii vor deveni ”ecologiști convinși”, iar după cea de a treia ei vor fi ”zmei ecologiști”.

Cât de pregătiți sunt localnicii pentru acest proiect?

Avem deja cel puțin 10 pensiuni și case de oaspeți care pot primi cel puțin 350 de turiști în același timp. Există mult mai multe, dar pentru început doar acestea se ridică la așteptările pe care noi le avem de la cazări. Ne dorim să lucrăm cu acele unități de cazare care iau în considerare specificul arhitecturii zonei, folosesc materiale naturale (piatră, lemn etc), oferă în mare parte alimente produse local în mici gospodării, folosesc forța de muncă locală, au un management corespunzător pentru deșeuri, apă, energie și păstrează o igienă impecabilă.

Avem probleme cu faptul că nu sunt suficienți ghizi atestați. Avem doar șase pentru început și e cam bătaie pe ei. Sunt cei mai buni oameni ai locului, cunosc muntele ca în palmă în orice anotimp, toată istoria și legendele Retezatului și împrejurimilor. Sprijinim și alți tineri din zonă să își ia atestatul  și să învețe limbi străine pentru a satisface toate cerințele legale și nevoile turiștilor din străinătate.

 

 

În ce măsura ar fi afectat proiectul de continuarea lucrărilor de infrastructură în zonă, precum DN 66A?

Răspunsul este simplu și trist. Dacă se asfaltează, putem spune adio Peisajului Forestier Intact Retezat. Drumurile asfaltate reprezintă criteriul eliminator de teritorii din PFI. Am dat ANPM-ul în judecată pentru a obține anularea acordului de mediu emis vara trecută. Procesul este în curs de desfășurare, iar lucrările nu au început. Acordul de mediu nu are o bază legală și științifică temeinică și de aceea cred că vom câstiga.

Cât de dezvoltat este eco-turismul la noi în țară?

Există semne îmbucurătoare. Se fac pași importanți în domeniul ecoturismului în România, mai ales în domeniul cazărilor în jurul celor 18 arii naturale protejate. Din păcate nu există un concept unitar, o standardizare a domeniului pentru ca turiștii să facă diferența cu ușurință între turismul în masă și ecoturism. Mai mult, apar tot felul de pensiuni și agropensiuni care se autointitulează ECO și care, de fapt, sunt doar niște cazări ordinare. Stăm prost la capitolele  infrastructură și diversificarea activităților. De aceea este greu să ținem turiștii mai mult de câteva zile pentru că doar în foarte puține locuri avem cum să le oferim zi de zi alte provocări. În Retezat, Apuseni, Maramureș, Bucovina și în Deltă putem. În rest, mai dificil…

 

 

Foto: Gabriel Păun