FOTO Unde se produce în România curentul nostru cel de toate zilele

3

István Kósa a studiat ecologia şi, timp de patru ani, a lucrat într-o organizaţie neguvernamentală de mediu. “Acolo am simțit că de cele mai multe ori clișeele mentale ne împiedică să începem un dialog constructiv cu cei care au o influență asupra sistemelor naturale pe care toți vrem să le salvăm. Mă refer la politicieni locali și mai puțin locali, agricultori, investitori în infrastructură energetică, silvicultori etc.,” spune István, care de câţiva ani s-a apucat de fotografie.

 

15

100 W: Nu e deloc de neglijat ce fel de dispozitive produc energia electrică la celălalt capăt al liniilor electrice. Toate procesele de producere a energiei electrice au impact asupra mediului natural, însă efectul negativ al diferitelor tehnologii de producere a energiei electrice variază mult în funcție de tehnologia folosită. Bineînțeles, ideal ar fi ca o mare parte a energiei electrice să fie produsă cu ajutorul panourilor fotovoltaice montate pe acoperișuri. Dar dacă suntem realiști, trebuie să recunoaștem că acest lucru nu se va întâmpla în viitorul foarte apropiat. Este foarte probabil ca energia electrică să fie în continuare produsă la scară industrială.

 

Unul dintre cele mai recente proiectele vizuale pe care le-a realizat este un eseu fotografic dedicat producţiei de energie electrică din România. Pentru câteva luni, s-a plimbat prin ţară şi a documentat prin obiectivul aparatului peisajele mai puţin cunoscute din jurul centralelor care generează, pe bază de combustibili fosili sau energii din surse regenerabile, Curentul nostru cel de toate zilele. Am stat stat de vorbă cu István despre foto-eseul lui, pe care vă invităm să-l urmăriţi.

 

De unde a pornit interesul tău pentru documentarea producţiei de energie electrică în România?

Câteva fotografii nu vor schimba mare lucru, dar poate că vor trezi interesul unor oameni pentru sursa curentului nostru cel de toate zilele. Cine știe, poate odată, aceste persoane vor decide să cumpere energie electrică produsă din surse regenerabile sau vor susține în alt mod rentabilitatea companiilor care activează în acest domeniu. Nu-i de mirare că nici voința politică și nici stimulentele economice (necesare pentru rentabilitatea investițiilor în producerea energiei electrice “verzi”) nu se dovedesc durabile: trăim într-un fel de democrație. Dacă nu vrem, nici nu ni se întâmplă.

 

1Târgu Mureș. Aproape toate metodele de producere a energiei electrice utilizabile la scară industrială sunt folosite în România. După ce aruncăm o privire asupra diferitelor instalații care produc energie electrică, putem să tragem concluzia din start că nu există nici o metodă cu care am putea produce energia electrică necesară în zilele noastre, fără vreun efect negativ asupra mediului natural. Totodată, nu sunt bariere tehnice în calea dezvoltării unui sistem energetic perfect sustenabil.

7Lângă Târgu Mureș. Centralele electrice care folosesc surse regenerabile de energie au un mare dezavantaj comun: nu produc energie electrică în mod continuu. Consumatorii, la rândul lor, nu au nevoie de electricitate numai când strălucește soarele sau când bate vântul în Dobrodgea. Fluctuația producției de energie electrică a turbinelor eoliene și a parcurilor fotovoltaice poate fi compensată cu dispozitive “clasice” de producere al energiei electrice, care pot fi pornite în scurt timp, cum ar fi termocentralele pe gaz sau hidrocentralele. În plus, rețelele de distribuţie a energiei electrice trebuie transformate în rețele electrice inteligente. Toate acestea sunt realizabile, dar, bineînțeles, sunt și costisitoare. Rezolvarea acestor probleme puțin cunoscute, costisitoare nu poate fi folosită ca promisiune electorală. Dar există o altă soluție de asigurare a stabilității rețelelor de electricitate: restricționarea numărului centralelor electrice care folosesc surse regenerabile. Este o metodă populară peste tot în lume. 

 

Ce a presupus proiectul tău de foto-documentare? 

În decursul a câtorva luni, am căutat și apoi am fotografiat în diferite părți ale țării, mai multe tipuri de instalații folosite pentru producerea energiei electrice. Am cerut și am și obținut permisiunea necesară pentru fotografierea  parcurilor fotovoltaice, eoliene și a microhidrocentralelor. Fotografierea termocentralelor este interzisă prin lege. Prin urmare, nici nu am primit aprobare ca să le fotografiez, ci numai recomandarea că pot fotografia din exterior. Cu toate că  în zilele noastre, poţi să descarci gratis un Google Earth pe telefonul mobil şi astfel de reglementări par ridicole, nu am fotografiat detaliile termocentralelor sau ale centralei nuclerare.

Care au fost elementele care, din punct de vedere vizual, te-au impresionat cel mai tare în lucrul pe această temă?

Recomand tututor următoarele două experiențe: Termocentrala Rovinari și cariera de lignit de acolo, cu dimensiunile lor nepământești. Turbinele eoliene ridicate în jurul satului Sfânta Elena pe un deal deasupra Dunării. Văzute dimineața, în aerul parfumat al miriștilor de grâu uscate. Nici eolienele nu sunt inofensive. Dar sunt splendide.

 

8Termocentrale și conserve de energie. Tehnologia aplicată în termocentrale, cu scopul producerii energiei electrice, nu s-a schimbat fundamental din secolul XIX: căldura eliberată prin arderea cărbunelui fierbe apă și aburul produs pune în mișcare o turbină care produce energie electrică. Termocentrala Turceni (sus)  are a putere instalată de 1980 MW. Dacă ar folosii în continuu 90% din capacitatea sa, ar putea asigura 23.7% din necesarul total de energie electrică a țării ( 13 875 840 MWh).

9Halde de steril ale minei de lignit Rovinari. Nu trebuie să credem că concentrația dioxidului de carbon atmosferic crește.  Nici că aceste gaze reduc permeabilitatea atmosferei pentru radiațiile de unde lungi, calorice și radiațiile calorice reținute încălzesc atmosfera. Mai puțin c[ arderea combustibililor fosili, cum este cărbunele, contribuie semnificativ la această creștere. Cum nu ar trebui să credem nici ca Pământul e sferic. Suntem mulți care încă nu am văzut-o de la o distanță suficient de mare.

 

Ai interacţionat şi cu oamenii care lucrează în aceste centre de producţie energetică sau nu ai acoperit factorul uman?

Nu am intenționat să întru în detaliile aspectelor umane, dar trebuie să menționez un fenomen izbitor. Producerea energiei electrice prin centrale fotovoltaice și centrale eoliene nu necesită cantități masive de forță de muncă. În schimb, nici nu afectează  desfășurarea altor activități umane din  jurul lor. Mă refer în primul rând la agricultură. Arderea surselor de energie fosile susține o întreagă industrie. Mii de persoane lucrează în cariere de cărbune și la termocentrale. Decarbonificarea sistemului energetic  va însemna pierderea locurilor lor de muncă.  În Valea Jiului acest lucru s-a întâmplat şi continue să se întâmple chiar acum.

 

2Mâncătorii de lumină. Muncitori fixând panourile fotovoltaice al unui parc fotovoltaic de 2,85 MW, lângă Sângeorgiu de Pădure. Acest parc fotovoltaic, în decursul unui an (cu 15% eficiență), produce 3767 MWh de energie electrică. Adică 0,0064 % din cantitatea de energie electrică consumată în România într-un an. Materialul semiconductor al acestor panouri plate, interconectate, fabricate din celule fotovoltaice, transformă radiația electromagnetică a Soarelui direct în energie electrică. Nu este nevoie de altceva decât de radiație solară. Bineînțeles, cantitatea de energie electrică produsă depinde de intensitatea luminii care ajunge la suprafață, care la rândul ei depinde de condițiile meteorologice de perioada zilei și al anului.

12Parcul fotovoltaic de lângă Sângeorgiul de Pădure, judeţul Mureş

 

Un alt foto-eseu al tău vizează (dez)industrializarea României. Ne poţi spune câteva despre cum s-a născut proiectul acesta şi  care a fost motivaţia din spatele lui?

Ideea eseului foto despre rămășițele industriei României mi-a venit din întâmplările care tot s-au desfășurat în jurul proiectului minier Roșia Montană. Mi s-a părut straniu că sunt mulți care chiar nu văd ce mare păcăleală e promisiunea locurilor de muncă și a bunăstării temporare a oamenilor, cu prețul distrugerii definitive a unei bucăți din lume. Marile termocentrale sunt tot rămășițele unei industrii care odată promitea prea mult.

 

3Fermieri de vânt. Soții Stepnicica adună paie, lângă satul Sveta Helena – Sfânta Elena (jud. Caraș-Severin). În fundal, se vede o turbină de 2,3 MW a parcului eolian construit la marginea satului. Această turbină (cu 30% eficiență) poate satisface 0.01% din cererea anuală de energie electrică a României (6044,4 MWh produs anual). Din păcate, zonele cu intensitate de vânt ridicate nu sunt distribuite uniform pe suprafața țării, ci sunt concentrate pe arii relativ restrânse: în Podișul Central Moldovenesc, unele zone în Banatul de Sud și în Dobrogea.

4Câteva dintre cele 240 de turbine a celui mai mare parc eolian de țărm din Europa, construit în hotarul satelor dobrogene Cogeleac și Fântânele. Habitatele speciilor sensibile de păsări acoperă o mare parte din Dobrogea. “Via Pontica” unul dintre cele mai importante culoare de migraţie a păsărilor din Europa se întinde chiar deasupra Dobrogei. Se poate întâmpla ca unele păsări de talie mare, care migrează cu zbor planat, să fie lovite de rotorii unor turbine eoliane și nu mai ajung niciodată la destinația lor. Totodată, turbinele eoliene pot fi eficiente și ca sperietoare de păsări, forțând păsările migratoare să facă ocoluri mari, să schimbe rutele de migrație.

5Impasuri pline de speranță – Microhidrocentrale. Microhidrocentrală construită pe pârâul Budac (jud. Bistrița-Năsăud), având o putere totală instalată de 1.3MW. Dacă operatorii microhidrocentralelor ar fi preocupați să asigure tot timpul un debit minim al pârâurilor captate, atunci producerea energiei electrice cu microhidrocentrale ar putea fi numită o activitate cu impact moderat asupra habitatelor acvatice.

10Râuri și baraje. Hidrocentrala Vidraru (sus), cu o putere instalată de 220 MW (folosind încontinuu 80% din capacitatea instalată) poate să producă 541 760 megawatt-oră (MWh) de electricitate, asigurând 2,63% din consumul de energie electrică a României. Hidrocentralele nu emit materiale poluante. Bineînțeles, nici dioxid de carbon. O altă trăsătură utilă a hidrocentralelor este că pot fi pornite și oprite în decurs de câteva minute. Dezavantajul hidrocentralelor este căm prin construirea lor, se modifică profund văile și râurile afectate și se întrerupe conectivitatea ecosistemelor acvatice. Lacurile de acumulare, din cauza schimbării permanente a nivelului apei, nu vor deveni niciodată ecosisteme lacustre propriu-zise. Ele vor rămâne mai mult niște gropi mari pline cu apă.

11Lumini din subteran. Centralele nucleare, folosind energia fisiunii nucleare, pot furniza o cantitate mare de energie electrică în mod constant. Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă (sus) are o capacitate de 706MW. Funcționând la 80% a capacității lui totale, poate să asigure 9,5% din cererea totală de energie electrică a României. Prin funcționarea lor, centralele nucleare nu emit gaze cu efect de seră. Volumul de combustibil nuclear necesar pentru acționarea lor este foarte redus. Astfel, și cantitatea de deșeuri produse rămâne mică.  Acest sistem este însă destul de periculos, iar stocarea deșeurilor radioactive pe termen lung, în condiții de siguranță, e mai mult decât complicată.

13Mirohidrocentrală în construcţie, în Munţii Gurghiului

14Barajul Vidraru

Mai multe imagini din seria Curentul nostru de toate zilele puteţi vedea pe site-ul lui István Kósa.


3 comentarii

  1. Draga autorule, pozele sunt frumose dar ascund o serie de lucruri mizerabile,
    Parcurile fopovoltaice nu pot functiona noaptea cand este mai mult nevoie de curent iar centralele eoline nu pot functiona cand nu este vant. Ce se intampla in cazurile de mai sus: este foarte simplu, intra in functiune termocentralele cele urate. La fiecare MWH instalat prin eoliene sau panouri solare sunt necesare capacitati suplimentare termo care sa le dubleze cand nu fuctioneaza. Credeti ca emisiile de CO2 scad??? NU, cresc deoarece termocentralele functioneaza intermitent si emit mai mult CO2 ca in cazul functionarii continuie. Romania este pe primele locuri din Europa cu 24% energie electrica din regenerabile. Nimeni nu se intreaba cum cea mai saraca tara din EU are asa performante bune. Raspunsul il aveti daca va uitati la factura de curent electric si vedeti subventia uriasa acordata unor baieti destepti cere obtin un profit imens daca devin investitori intr-un astfel de parc eolian sau solar. Incercati si dvs. sa vedeti daca puteti sa deveniti investitor (este similar cu drepturile de proprietate pe care doar samsarii le pot valorifica). Practic industria si populatia participa la imbogatirea unora cu pretul pierderii unor ramuri industriale care nu mai pot plati facturile la energie. Cu microhidrocentralele s-a pus la punct un dezastru similar prin distrugerea ultimelor zone salbatice din Ro. S.A.M.D. Este trist ca prin ce ati publicat incurajati aceste practici

  2. Stimate Domnule Platon,

    În primul și în primul rând, vă mulțumesc că ați inițiat o discuție pe această temă.

    Răspunsurile mele:
    1. Sunt sigur că sistemul nostru energetic nu este în starea lui finală. Rețelele de distribuție erau proiectate pentru transportul energiei produse de câteva mari producători, iar regândirea rețelelor de distribuție e scump și sigur nu poate fi rezolvată printr-o ordonanță de urgență a guvernului.
    Totodată emisiile de CO2 / 1 kWh de energie electrică produsă în România (puteți să verificați pe versoul facturilor de electricitate)
    2014 – 291,82 g/kWh
    2013 – 312,03 g/kWh
    2012 – 408,67 g/kWh
    2011 – 403 g/kWh

    2. În România, marea majoritate a energiei electrice produse din surse regenerabile vine din hidrocentrale.

    3. Prețul certificatelor verzi reprezintă mai puțin de 10% din factura mea de energie electrică deci nu pot să zic că ar fi uriașă. Bineînțeles, aveți dreptate, acest procent poate fi foarte significativă pentru marile consumatori de energie electrică. Ideal ar fi dacă am fi liberi să decidem dacă vrem său nu. Așa cum e posibil în alte țări europene. Atunci piața ar putea decide câte producători verzi dorește.
    În paranteză menționez că și infrastructura rutieră e scumpă dar nu suntem revoltați că de fapt nu avem nevoie de atâtea mașini.

  3. Andra: caption #4: a folosi se scrie cu un singur i, în #5 ai o greșeală de tipar. În tot bla bla-ul cu arderea cărbunelui văd doar aspecte legate de CO2, nimic despre mercurul eliberat în atmosferă.

    Istvan: Felicitări pentru inițiativă; în special pentru că ai încercat (și reușit) să ințelegi anumite aspecte legate de producerea energiei electrice. Ar fi de dorit să completezi emisiile anuale de CO2/kWh cu o producție sau un consum anual la nivelul țării (producția e direct corelată cu consumul în sistemul energetic național).

    Subvenția e o prostie pentru că rentabilizează niște tehnologii nerentabile pe perioada pe care sunt subvenționate. Dacă tai subvenția, la revedere rentabilitate. Ar fi mai corect ca poluatorul să plătească pentru fiecare kilogram de CO2/mercur aruncat în aer.

    Government’s view of the economy could be summed up in a few short phrases: If it moves, tax it. If it keeps moving, regulate it. And if it stops moving, subsidize it. — Ronald Reagan

    Panourile fotovoltaice sunt încă foarte ineficiente și nu poți face cu ele o centrală care să-ți dea electricitate atunci când ai nevoie mai mare: seara, iarna. Acestea produc predominant în golul de zi. O soluție mult mai bună sunt centralele solare termice cu turn central și stocare de energie în săruri, ca și centrala Gmasolar de lângă Sevilia:

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger