În vecinătatea cursului Dunării, amonte de Călărași, o suprafață de 904,1 hectare este protejată prin situl Natura 2000 ROSPA0021 Ciocănești – Dunăre, o arie cuprinsă altitudinal între 0 și 28 m, aparținând de regiunea biogeografică stepică. O fermă piscicolă de 220 (255?) de hectare produce puiet de pește și pește de consum, în 12 bazine mărginite de diguri. Ferma se află pe vechiul amplasament al bălții Boianu-Sticleanu; ea produce anual circa 200 de tone de pește, pe lângă puiet de crap, știucă, somn și specii alohtone. În zonă există cursuri naturale de ape, canale cu vegetație palustră și/ sau submersă abundentă, iar marginile apelor au fâșii de stuf și alte plante de mlaștină.
Peisajul mai cuprinde pășuni pe care vedem popândăi… o pădure de luncă pe malul Dunării șamd. Conform hărții sitului, acesta cuprinde și Ostrovul Ciocănești, înconjurat de apele danubiene. Conform Formularului Standard, în perioada de migrație situl găzduiește peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă, ceea ce îl face candidat potențial pentru a deveni sit Ramsar. Aici cuibăresc 28-32 perechi de stârc roșu (Ardea purpurea), 24-31 p. rață roșie (Aythya nyroca), 2-4 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 3-6 p. prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), 8 p. barză albă (Ciconia ciconia), 8-11 p. herete de stuf (Circus aeruginosus), 80-100 p. egretă mică (Egretta garzetta), 12-32 indivizi de piciorong (Himantopus himantopus), 12-20 p. de stârc pitic (Ixobrychus minutus), 7-8 p. cresteț pestriț (Porzana porzana), 12-50 p. chiră mică (Sterna albifrons), 40-50 p. stârc de noapte (Nycticorax nycticorax). În timpul pasajului, acest sit este vizitat de 20-200 indivizi de stârc galben (Ardeola ralloides), 130-240 i. rață roșie (Aythya nyroca), 120-130 gâște cu gât roșu (Branta ruficollis), 24-40 i. de prundăraș de sărătură (Charadrius alexandrinus), 200-400 exemplare de chirighiță cu obraz alb (Chlidonias hybridus), 200-400 chirighițe negre (Chlidonias niger), 600-800 berze albe (Ciconia ciconia), 24-32 lebede de iarnă (Cygnus cygnus), 12-40 egrete mari (Egretta alba), 60-200 egrete mici (Egretta garzetta), 40-50 picioroange (Himantopus himantopus), 2-6 ferestrași mici (Mergus albellus), 2-4 indivizi de gaie brună (Milvus migrans), 30-70 de indivizi de pelican creț (Pelecanus crispus), 40-130 de cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus), 200-600 bătăuși (Philomachus pugnax), 120-140 lopătari (Platalea leucorodia), 20-80 țigănuși (Plagadis falcinellus), 20-40 ciocântorși (Recurvirostra avosetta), 180-500 chire de baltă (Sterna hirundo), 40-80 fluierari de mlaștină (Tringa glareola).
Există aici inițiative de găsire a unor soluții de utilizare sustenabilă a resurselor naturale, în care să fie integrate aspecte legate de producția de pește care să poată fi comercializate ca produse eco… rezultate ale unor practici de acvacultură prietenoase cu mediul, combinate cu ecoturism, protejarea păsărilor, precum și absorbția de finanțare din scheme europene… În publicația ICPDR, Danube Watch ¾, 2010, apare un articol cu titlul Promoting Paymets for Ecosystem Services in the Danube Basin, în care sunt amintite aspecte din acest sit. La o vizită în teren putem observa existența unor suprafețe de ape libere, erau și câțiva pelicani la vizita noastră, dar vedem și mari suprafețe cu firele întinse peste ape, care au menirea să diminueze dorința păsărilor de a se hrăni cu peștii din ape. Oricum, păsările sunt liniștite, se vede că ele se simt bine și nu sunt supuse stresului… ceea ce merită remarcat, iar cei care au conștientizat importanța acestor valori naturale, merită felicitați.
PS. Conform lui Cristian Mihai, printre speciile care au mai fost observate aici se pot menționa nagâțul cu coada albă (Vanellus leucurus/ Chettusia leucura) – un exemplar observat la 23 octombrie 2010 de către Florin Chirilă și Paul Tibu; la o ieșire din 23 octombrie 2011, Florin Chirilă și Cristian Mihai au observat 2 exemplare de pescăruș mic (Larus minutus), 2 exemplare de pescăriță mare (Sterna caspia) și un codalb (Haliaeetus albicilla). La 15 ianuarie 2012, Florin Chirilă și Cristian Mihai observă aici 2 exemplare de pelican creț (Pelecanus crispus) și peste 150 exemplare de cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus).
Țigănuș (Plegadis falcinellus)
Popândău (Citellus citellus)
Stârc galben (Ardeola ralloides)
Egretă mică (Egretta garzetta)
Porci domestici… liberi
Corcodel mare (Podiceps cristatus)
Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)
© dr. Peter Lengyel
Mai multe fotografii puteți urmări pe blogul biologului Peter Lengyel.
Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.
Puteți accesa și:
FOTO Specii în declin: Bătăuşul (Philomachus pugnax)
FOTO Plimbarea de sâmbătă: Munții Țibleș
FOTO Bocşe, cărbune de lemn – mangal
FOTO Plimbarea de sâmbătă: Iezerul Mare – Munţii Igniş
FOTO Plimbarea de sâmbătă: Rezervaţia Naturală Râpa Roşie
FOTO Tăul Chendroaiei – Munţii Gutâi
În zbor cu vulturii: Parcul Natural Torcal de Antequera – Andalusia – Spania
FOTO Plimbare prin Delta Ebro – Spania
Traseul de sâmbătă: Alpii Austrieci, Tirol, Valea Lech
FOTO Parcul Natural Roussenski Lom – Bulgaria
FOTO Groapa Ruginoasă – Munții Apuseni
FOTO Parcul Naţional Triglav – Slovenia: Un paradis european
FOTO Trezirea naturii în Parcul Naţional Kampinoski – Polonia
FOTO Parcul Național Gir – Natura captivantă a Indiei
FOTO Peștera Gheţarul de la Scărişoara
Parcul Naţional Usedom – Germania
FOTO Parcul Naţional Gauja – Letonia
FOTO Parcul Naţional Dzukija/ Dzukijos – Lituania
FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării: Când paradisul naturaliștilor devine realitate
FOTO Cheile Dobrogei: Acolo unde peisajul împlinește aproape 2 miliarde de ani
FOTO Pădurea Niculițel – Valea Teilor: Un peisaj de basm al Dobrogei
FOTO Pădurea Babadag: Biodiversitatea de la balcanic, la submediteranean
FOTO Parcul Național Munții Măcinului: 50% din specii pe 1% din suprafață
FOTO Grindul Chituc – Sălbăticia care va intra pe mâna dezvoltării turistice
FOTO Grindul lupilor sau paradisul pasarilor
FOTO Canaraua Fetii: Natura amenințată de clopotul bisericii
FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Cum ar putea arăta Paradisul
FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Biodiversitate demnă de Arca lui Noe
FOTO Histria, locul unde natura a luat în stăpânire ruinele vechilor civilizații
FOTO Lacul Techirghiol, cu totul altfel decât în cărțile poștale
FOTO O lume spectaculoasă, dar ignorată: Limanu, Dobrogea
FOTO Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea
FOTO Pădurea Hagieni – Dobrogea
FOTO Dunele marine de la Agigea
FOTO Rezervaţia Allah Bair – Dobrogea
FOTO Vama Veche – 2 Mai: Înapoi la sălbăticie
FOTO Festivalul Antic și Medieval – Aeternus Maramorosiensis 2011
FOTO Bialowieza – Ultima pădure de şes din Europa
FOTO Zboruri peste verde – Maramureş
FOTO Ecosisteme din Transilvania: Pădurile de fag
FOTO Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş
FOTO Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș
4 comentarii
Pingback: FOTO Parcul Natural Comana: La o aruncătură de băț față de București | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Natura 2000 Grădiștea Căldărușani Dridu | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Detunatele, spectacolul stâncos din Apuseni | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Plimbare prin situl Ramsar Bistreţ - Dolj | TOTB.ro - Think Outside the Box