FOTO Povești cu oameni și locuri din fostele orașe industriale, cu Ioana Cârlig

Săptămâna trecută, am început pe TOTB o serie de articole unde îi vom avea ca invitați pe fotografii noștri români preferați. După ce am mers cu Bogdan Gîrbovan Două luni nicăieri, azi o avem ca ghid pe Ioana Cârlig care, împreună cu fotograful Marin Raica, locuiește de un an în foste orașe industriale românești.

 

Căprioara familiei Kovary din Copșa Mică, scormonind prin dulap după mâncare.

Am rugat-o pe Ioana, despre al cărei proiect Post-Industrial Stories ați mai citit la noi, să selecteze zece dintre imaginile pe care le-a realizat de-a lungul timpului și să le adune într-un fel de top subiectiv, explicându-ne pe scurt contextul lor. Fotografiile, pe care le puteți vedea mai jos, spun poveștile nevăzute ale unor oameni care își duc viețile printre ruinele unui sistem prăbușit, și ale unor locuri care, ”simțite” prin obiectiv cu misterul și culorile lor specifice, reconstruiesc o lume care ne e pe atât de cunoscută, pe atât de distantă.

 

Corin Andreea, o fată care participa la concursul de Miss Boboc la balul organizat de Liceul Tehnologic Crișan din Gura Barza. E primul eveniment la care am participat după ce ne-am mutat în Brad, în toamna anului trecut. Atmosfera era minunată și copiii erau foarte drăguți: au cântat, au dansat, au spus poezii și au răspuns la întrebări de cultură generală. 

Cafeneaua din Gura Barza. Fusese club al minerilor, apoi discotecă, iar acum cafenea cu păcănele.

Fetele Kovary: Ermina și Iulia din Copșa Mică. Poza e din 2009, când am vizitat familia Kovary de câteva ori. Au fost foarte drăguți și primitori, am dormit în pat cu fetele, ne-am machiat, am dansat, ne-am uitat împreună la telenovele indiene și am explorat Copșa Mică împreună cu ele. Aici ne jucam de-a nunta.

Petrică Aurel are 91 de ani.  L-am cunoscut la “Ziua Veteranilor de Război” în Deva, unde a urcat pe scenă și a povestit că a fost timp de 4 ani deținut de război în Siberia, la o mină de cărbune. Apoi a sărit într-un picior și a făcut câțiva pași de dans, ca să arate că e încă în formă.

Zona industrială la ieșirea din Petrila. Am făcut poza în primăvara când a vizitat Petrila, unde ne gândeam să ne mutăm. Ne-a plăcut foarte mult și ne-am hotărât să locuim cel puțin un an aici.

Portretul unui turnător de la Atelierele Centrale, o făbricuță din Gura Barza, fostă uzină de utilaj minier. 

Copii la o nuntă în Bistrița, într-un sat de munte.

Gina făcându-i baie fetiței ei Alesia, în ajunul Paștelui. Tocmai îi vopsisem părul. Am petrecut câteva zile cu familia Ginei. Gina are 16 ani, fetița ei are un an. Locuiesc într-o fostă școală din Brad.

Tot Gina, portret.

Am 26 de ani și sunt din București. Am făcut o școală de film și am lucrat din primul an de facultate ca fotojurnalist, mai întâi la un ziar, apoi la o agenție de presă. De un an, am un job online care îmi permite să mă mut prin țară, așa că am pornit un proiect documentar la care visam de mulți ani, Post-Industrial Stories, împreună cu fotograful Marin Raica.

Puteți fi la curent cu mersul Post-Industrial Stories, urmărind pagina de Facebook a proiectului. 

Puteți accesa și:

Două luni nicăieri, cu Bogdan Gîrbovan