FOTO Povestea Deltei Văcăreşti, în imagini

În 2011, a descoperit prin obiectivul aparatului în mijlocul Bucureștiului, sub gunoaie și vegetație arsă, o comoară a naturii – Delta Văcărești. De atunci a făcut zeci de sesiuni fotografice prin care a documentat biodiversitatea impresionantă dintre blocurile din cartierul Berceni și s-a implicat în campania lansată de Salvați Delta și National Geographic de instituire a ariei protejate pe suprafața deltei.

 

 

de Mihaela Pavnutescu (Green Report)

 

După ani de eforturi, campania e la un pas de succes, dar autoritățile tărăgănează decizia finală. Până atunci, Helmut Ignat explică prin fotografiile lui de ce e important să protejăm Delta Văcărești, care ar putea fi prima arie protejată din interiorul Bucureștiului.

 

Cum aţi descoperit Delta Văcăreşti şi ce înseamnă pentru dumneavoastră acest loc?

Am primit o misiune de la National Geographic România pentru realizarea unui reportaj despre acest loc, în legătură cu care circulau zvonuri interesante. Primele contacte, în februarie 2011, au fost dezolante: un dig betonat plin de gunoaie, un câmp cu vegetaţie arsă pe multe hectare, stuf uscat, copaci tăiaţi, câini agresivi etc. Treptat însă, faună, flora şi peisajele mereu altele, în ciuda dimensiunilor relative mici, mi-au depăşit cu mult aşteptările. Din conştientizarea valorii ecosistemului şi documentarea pentru reportaj a apărut şi ideea Parcului Natural, transformată într-un proiect concret, gestionat cu pasiune de membrii unui grup de iniţiativă (Naţional Geographic, Salvaţi Delta, Ecopolis, Kogayon). Îmi aduc aminte cu plăcere ca prima menţiune despre un model de referinţă – Costanera Sur din Buenos Aires – am găsit-o chiar într-un material întâlnit în “Green Report”. Ulterior, în drum spre Antarctica, chiar am reuşit să vizitez acest loc.

Mulţi numesc acest loc o comoară a biodiversităţii. Care sunt cele mai importante şi rare specii pe care le-aţi imortalizat aici?

Da, este un ecosistem robust care, odată protejat, va oferi tuturor generaţiilor viitoare o oază de natură în oraşul lor, căreia îi va creşte valoarea urbanistică pe măsura trecerii timpului. Eu aş fi evitat cuvintele mari, care creează un nivel prea ridicat al aşteptărilor pentru cei mai puţin familiarizaţi cu condiţiile din natură. De exemplu, s-a propagat la nesfârşit în presă informaţia ca la Văcăreşti se întâlnesc “94 de specii rare de păsări”! Acest lucru generează o mare dezamăgire pentru cei care se aşteaptă ca, la prima vizită, indiferent de anotimp, să zboare în jurul lor sute de exemplare din cele 94 de specii rare, eventual şi cu un aspect superexotic! În realitate, vorbim, desigur, ca şi în cazul oricărei alte zone naturale din lume, de totalul speciilor semnalate şi fotografiate de-a lungul timpului, dintre care doar o parte cuibăresc aici (aproximativ 30 de specii), o parte se află doar în pasaj sau iernează aici.

Flora oferă imagini încântătoare pe timpul sezonului cald. Desigur, sunt şi multe specii de insecte, mai puţin interesante pentru necunoscători, dar foarte importante pentru ecosistem, dar, desigur, avem şi surprize spectaculoase, cum ar fi vulpile şi, mai ales, vidrele. De identificarea şi clasificarea speciilor se ocupă specialiştii, eu mă limitez la fotografie. Cei interesaţi de o analiza detaliată a faunei şi florei din Văcăreşti pot consulta “Studiul de fundamentare”, pus la dispoziţia publicului pe site-ul Salvați Delta.

 

 

De ce are nevoie Bucureştiul de Parcul Natural Văcăreşti?

De ce parc? Pentru că oraşului i s-au răpit ,după ’89, sute de hectare de spaţii verzi, iar acum trebuie să ne luptăm pentru fiecare metru care mai poate fi salvat. Necesitatea de noi parcuri este impusă nu numai de normele internaţionale, dar şi de propriile strategii de dezvoltare (teoretice, pentru că, de fapt, Bucureştiul ocupa un ruşinos ultim loc în clasamentul European Green City Index, capitolul guvernarea de mediu). De fapt, nici nu este prea mult de discutat aici, este evident.

De ce natural? Pentru că direcţia mondială este de readucere a naturii şi biodiversităţii în interiorul oraşelor, cu beneficii majore pentru populaţie şi cu un rol educativ imens pentru copii. În acest scop, au fost create în marea majoritate a oraşelor importante sute de arii naturale protejate urbane. New York are 47, Londra peste 40, Viena 30% din suprafaţa administrativă, şi aşa mai departe. Pentru Bucureşti ar fi prima arie naturală protejată şi speram să fie doar un început, un model pentru toate oraşele României. În parcuri tip Herăstrău nu se poate face educaţie ecologică şi cultiva dragostea pentru natură.

De ce Văcăreşti? Pentru că aici se întrunesc toate condiţiile, s-a creat deja un ecosistem, în 25 de ani. Sunt 25 de ani într-un fel câştigaţi, pentru că un parc creat de la “zero”, azi va arăta cu adevărat bine peste foarte mult timp! Este un proiect de notorietate mondială, o soluţie ideală pentru un oraş îmbâcsit. Orice altă propunere în afară de parc ar însemna betonare, ceea ce este inadmisibil. Pentru că este ultima şansă a oraşului, nu mai există o asemenea suprafaşă verde.

 

 

Interviul integral cu Helmut Ignat îl puteţi citi pe Green Report. Tot pe Green Report puteţi urmări mai multe fotografii din Delta Văcăreşti.