Heather Dewey-Hagborg adună de pe străzi mostre pe care nu mulți s-ar încumeta să pună mâna: mucuri de țigară, fire de păr, unghii sau gumă de mestecat aruncată. Din toate acestea, artista-cercetătoare la un institut newyorchez prelevă ADN, introducând informațiile într-o bază de date, care poate genera chipul unei persoane pornind de la profilul genetic recreat în urma analizei mostrelor colectate de pe stradă.
Heather Dewey-Hagborg și un autoportet realizat după aceeași tehnică descrisă mai jos
Imaginile generate de computer sunt însă primul pas pentru demersurile artistei, care mai apoi sculptează portretele folosind o imprimantă 3D. Seria de lucrări este reunită sub titlul Stranger Visions, care constă în portrete în mărime naturală, ce seamănă cu niște măști extrem de realiste. Uneori, chipurile printate sunt însoțite de suporturi cu diferite compartimente unde se află mostrele din care a fost prelevat ADN-ul și o fotografie a locului de unde aceasta a fost adunată.
Un muc de țigară colectat pe 6 ianuarie 2013 pe o stradă din cartierul newyorchez Brooklyn, a cărui analiză a scos la iveală că fumătorul era un bărbat de origine est-europeană, cu ochi căprui
Portret realizat pe baza mostrei de ADN prezentate în imaginea de mai sus
După spusele ei, experimentul funcționează cel mai bine cu mucuri de țigară, care conțin numeroase informații genetice despre fumătorul anonim. Când găsește o mostră, o duce la un laborator de biologie, unde folosește truse de extracție a ADN-ului comandate de pe internet. Dacă, de pildă, mostra constă într-o gumă de mestecat, Dewey-Hagborg taie o bucată minusculă din ea, o introduce într-un tub cu anumite substanțe chimice, care va fi închis etanș, tubul va intra de mai multe ori la centrifugă, iar la final va rezulta un extract purificat de ADN. Urmează analiza ADN-ului, iar din secvența rezultată poate afla informații despre genealogia persoanei căreia îi aparține, despre gen, culoarea ochilor, predispoziția la obezitate și alte 40-50 de trăsături, pe baza cărora programul de calculator folosit generează un portret generic. Ultima etapă constă în printarea acestui portret cu ajutorul unei imprimante 3D, transformând astfel imaginea în sculptură.
Sursa: Smithsonian Magazine