Iezerul Mare (Tinovul Hărniceştilor) este situat la periferia estică a Munţiilor Igniş, pe teritoriul administrativ al localităţii Deseşti, într-un crater de circa 100 de hectare, aflat la altitudinea de aproximativ 1 010 metri. Are o suprafaţă înmlăştinită de circa 12-15-20 hecatare, cu un lac central de circa 200 de metri pătraţi şi o adâncime de circa 5 metri. Tinovul are formă ovală, este bine bombat, convex, spre zona centrală cu 6-7 metri mai înalt decât la margini, fiind înconjurat de păşuni montane mezofile.
Grosimea maximă a stratului de turbă ajunge la peste de 7 metri, iar volumul este estimat la 300 000 mc. E. Pop a ajuns cu sonda la 6,8 m, dar nu a dat de baza sfagnetului; pe baza polenului, el a reconstruit (în 1943) evoluţia vegetaţiei, a pădurilor începând cu apogeul călduros din postglaciar. Valoarea pH-ului este de 4,5-5. Există şi o zonă de trecere, mezotrofă, chiar eutrofă. Iezerul Mare are cea mai reprezentativă floră de tinoave din Maramureş: Sphagnum sp., Polytrichum sp., Empetrum nigrum, Eriophorum vaginatum, Vaccinium uliginosum, V. vitis-idaea, V. oxycoccos, Drosera rotundifolia, Andromeda polifolia, Scheuchzeria palustris, Potentila erecta, Homogyne alpina etc.
În lagg-ul tinovului există Molinia coerulea, Deschampsia flexulosa, Deschampsia caespitosa, Carex brioides, Succisa pratensis, Salix caprea, Gladiolus imbricatus, precum şi o populaţie de curechi de munte (Ligularia sibirica). Lagg-ul este folosit ca scăldătoare de către cerbi şi mistreţi. Dl Béres ne zice: „Protecţia este declarată formal pe 5 hectare. Pe lângă plantele caracteristice, se remarcă abundenţa de vuietoare (Empetrum nigrum), aici densitatea acestei plante este unică pe tinoavele din România.” Dintre trichoptere, se cunoaşte de aici Oligotricha striata.
Mulţumiri sincere colegilor care au ajutat la clarificarea unor aspecte legate de apartenenţa unora dintre specii: Eugen Petrescu, dr. Ion Constantin, dr. Gavril Negrean.
Calluna vulgaris
Betula sp.
Şorecar mare (Buteo rufinus), o specie rar sau foarte rar observată în Maramureş, aceste imagini fiind făcute la data de 16 august 2011.
Pereţi stâncoşi la marginea estică a Platoului Vulcanic Igniş către Depresiunea Maramureş.
Şorecar comun (Buteo buteo)
Şopârlă de câmp (Lacerta agilis)
© dr. Peter Lengyel
Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.
Puteţi urmări şi:
FOTO Plimbarea de sâmbătă: Rezervaţia Naturală Râpa Roşie
FOTO Tăul Chendroaiei – Munţii Gutâi
În zbor cu vulturii: Parcul Natural Torcal de Antequera – Andalusia – Spania
FOTO Plimbare prin Delta Ebro – Spania
Traseul de sâmbătă: Alpii Austrieci, Tirol, Valea Lech
FOTO Parcul Natural Roussenski Lom – Bulgaria
FOTO Groapa Ruginoasă – Munții Apuseni
FOTO Parcul Naţional Triglav – Slovenia: Un paradis european
FOTO Trezirea naturii în Parcul Naţional Kampinoski – Polonia
FOTO Parcul Național Gir – Natura captivantă a Indiei
FOTO Peștera Gheţarul de la Scărişoara
Parcul Naţional Usedom – Germania
FOTO Parcul Naţional Gauja – Letonia
FOTO Parcul Naţional Dzukija/ Dzukijos – Lituania
FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării: Când paradisul naturaliștilor devine realitate
FOTO Cheile Dobrogei: Acolo unde peisajul împlinește aproape 2 miliarde de ani
FOTO Pădurea Niculițel – Valea Teilor: Un peisaj de basm al Dobrogei
FOTO Pădurea Babadag: Biodiversitatea de la balcanic, la submediteranean
FOTO Parcul Național Munții Măcinului: 50% din specii pe 1% din suprafață
FOTO Grindul Chituc – Sălbăticia care va intra pe mâna dezvoltării turistice
FOTO Grindul lupilor sau paradisul pasarilor
FOTO Canaraua Fetii: Natura amenințată de clopotul bisericii
FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Cum ar putea arăta Paradisul
FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Biodiversitate demnă de Arca lui Noe
FOTO Histria, locul unde natura a luat în stăpânire ruinele vechilor civilizații
FOTO Lacul Techirghiol, cu totul altfel decât în cărțile poștale
FOTO O lume spectaculoasă, dar ignorată: Limanu, Dobrogea
FOTO Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea
FOTO Pădurea Hagieni – Dobrogea
FOTO Dunele marine de la Agigea
FOTO Rezervaţia Allah Bair – Dobrogea
FOTO Vama Veche – 2 Mai: Înapoi la sălbăticie
FOTO Festivalul Antic și Medieval – Aeternus Maramorosiensis 2011
FOTO Bialowieza – Ultima pădure de şes din Europa
FOTO Zboruri peste verde – Maramureş
FOTO Ecosisteme din Transilvania: Pădurile de fag
FOTO Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş
FOTO Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș
3 comentarii
Pingback: FOTO Bocşe, cărbune de lemn – mangal | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Munţii Ţibleş | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: Expediție prin natura virgină: Situl Natura 2000 Confluența Jiu – Dunăre | TOTB.ro - Think Outside the Box