FOTO Plimbare prin situl Ramsar Bistreţ – Dolj

6

Vă invităm la o plimbare în imagini în aria de protecție avifaunistică ROSPA0010 Bistreţ, care a devenit sit Ramsar, după ce demersurile pentru desemnare au început în anul 2011. Regiunea oferă habitate propice vieţii pentru sute de specii de păsări. Situl se întinde pe teritoriul a două comune din judeţul Dolj:  Bistreţ (6%), Cârna (14%). Terenul are destinaţii diferite: 58,74% este teren arabil, 1.8% vii, 13,11% păşuni, 6,44% livadă, 2.83% râuri şi 17.08% alte corpuri de apă. 75% din teritoriu este proprietate privată şi 25% este proprietate de stat.

 

 

Fotografiile de mai jos surprind peisaje şi exemplare dintre speciile de păsări care pot fi întâlnite aici, multe specii fiind în categoria celor protejate: Alcedo athis, Anser erytropus, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Aythya nyroca, Botaurus stelaris, Branta ruficollis, Cicocnia ciconia, Ciconia nigra, Circus aeruginosus, Circus cynaeus, Cygnus cygnus, Egretta alba, Egretta garzetta, Himantopus himantopus, Ixobrychus minutus, Mergus albellus, Pelecanus crispus, Phalacrocorax pygmeus, Platalea leucorodia, Ploegadis falcinellus and Recurvirostra avosetta. Lacul Bistreţ este situat în Lunca Dunării. Tot aici se află complexul piscicol Dunăreni-Bistreţ, foarte bogat în specii de floră şi faună. Vegetaţia constă în stuf, sălcii şi vegetaţie ripariană. Pentru că nu au multe locuri de cuibărit, păsările folosesc din plin locurile existente, aşa că aici iau naştere colonii mixte şi stratificate. În timpul perioadei de migraţie, situl este tranzitat de peste 20.000 de păsări şi de peste 1.000 de cormorani pitici. (Informaţii preluate de pe Green Borders).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Fotografiile au fost preluate de pe blogul biologului Peter Lengyel.

Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.

 

Puteţi accesa şi:


FOTO  Detunatele, spectacolul stâncos din Apuseni

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Natura 2000 Grădiștea Căldărușani Dridu

FOTO Situl Natura 2000 Ciocănești – Dunăre

FOTO Specii în declin: Bătăuşul (Philomachus pugnax)

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Munții Țibleș

FOTO Bocşe, cărbune de lemn – mangal

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Iezerul Mare – Munţii Igniş

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Rezervaţia Naturală Râpa Roşie

FOTO Tăul Chendroaiei – Munţii Gutâi

În zbor cu vulturii: Parcul Natural Torcal de Antequera – Andalusia – Spania

FOTO Plimbare prin Delta Ebro – Spania

Traseul de sâmbătă: Alpii Austrieci, Tirol, Valea Lech

FOTO Parcul Natural Roussenski Lom – Bulgaria

FOTO Groapa Ruginoasă – Munții Apuseni

FOTO Parcul Naţional Triglav – Slovenia: Un paradis european

FOTO Trezirea naturii în Parcul Naţional Kampinoski – Polonia

FOTO Parcul Național Gir – Natura captivantă a Indiei

FOTO Peștera Gheţarul de la Scărişoara

Parcul Naţional Usedom – Germania

FOTO Parcul Naţional Gauja – Letonia

FOTO Parcul Naţional Dzukija/ Dzukijos – Lituania

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării: Când paradisul naturaliștilor devine realitate

FOTO Cheile Dobrogei: Acolo unde peisajul împlinește aproape 2 miliarde de ani

FOTO Pădurea Niculițel – Valea Teilor: Un peisaj de basm al Dobrogei

FOTO Pădurea Babadag: Biodiversitatea de la balcanic, la submediteranean

FOTO Parcul Național Munții Măcinului: 50% din specii pe 1% din suprafață

FOTO Grindul Chituc – Sălbăticia care va intra pe mâna dezvoltării turistice

FOTO Grindul lupilor sau paradisul pasarilor

FOTO Canaraua Fetii: Natura amenințată de clopotul bisericii

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Cum ar putea arăta Paradisul

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Biodiversitate demnă de Arca lui Noe

FOTO Histria, locul unde natura a luat în stăpânire ruinele vechilor civilizații

FOTO Lacul Techirghiol, cu totul altfel decât în cărțile poștale

FOTO O lume spectaculoasă, dar ignorată: Limanu, Dobrogea

FOTO Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea

FOTO Pădurea Hagieni – Dobrogea

FOTO Canaralele de la Hârşova

FOTO Dunele marine de la Agigea

FOTO Rezervaţia Allah Bair – Dobrogea

FOTO Vama Veche – 2 Mai: Înapoi la sălbăticie

FOTO Festivalul Antic și Medieval – Aeternus Maramorosiensis 2011

FOTO Bialowieza – Ultima pădure de şes din Europa

FOTO Zboruri peste verde – Maramureş

FOTO Ecosisteme din Transilvania: Pădurile de fag

FOTO Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş

FOTO Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș

FOTO  În zbor peste Dobrogea

FOTO Survolând Delta Dunării


6 comentarii

  1. Existau pe aici întinse mlaștini și bălți aflate în zona inundabilă a fluviului Dunăre (complexul lagunar Bistreț-Cârna-Nasta-Nedeia), care în mod natural avea circa 22.000 hectare. A existat deci o zonă umedă imensă, care a căzut pradă distrugerilor realizate de om. Mare parte a acestor zone umede au fost desecate înainte de 1989, o mică parte de cca 2.030 hectare de luciu de apă persistă în pescăria Dunăreni-Bistreț: incinte mărginite de diguri care au acum un volum de apă de circa 28 milioane metri cubi… ceea ce înseamnă că din punctul de vedere al dimensiunii, avem aici al doilea corp de apă relativ naturală (nu baraje cu lacuri de acumulare), după complexul lagunar Razelm. Bălțile întinse utilizate pentru creșterea peștilor se situează nu departe de cursul Dunării; adâncimea medie a lacului Bistreț este de 1,5 m, iar adâncimea maximă atinge 5 m. Stufărișuri, păpurișuri, zone acoperite de pipirig…, altele cu vegetație plutitoare, avem deci habitate acvatice variate. Există aici 6 bazine care comunică controlat între ele, iar bazinele 1-4 au fost incluse în suprafața sitului Natura 2000. Pescăria care producea cândva crap, caras, știucă șamd, este la ora actuală oarecum abandonată… mai circulă prin zonă Poliția de Frontieră… și oameni săraci ai locurilor.

    Conform Formularului Standard al sitului Natura 2000 ROSPA 0010 Bistreț, aria protejată are 1.915,6 hectare, cuprinse altitudinal între 9 și 44 m, teritoriu aflat în regiunea biogeografică continentală. Cuibăresc aici 12 perechi de pescărel albastru (Alcedo atthis), 16 p. stârc roșu (Ardea purpurea), 50 p. stârc galben (Ardeola ralloides), 25-34 p. rață roșie (Aythya nyroca), 20 p. buhai de baltă (Botaurus stellaris), 6 p. barză albă (Ciconia ciconia), 12-24 p. erete de stuf (Circus aeruginosus), 11 p. egretă mare (Egretta alba), 75 p. egretă mică (Egretta garzetta), 120-166 p. lopătar (Platalea leucorodia), 34-41 p. țigănuș (Plegadis falcinellus). În perioada de pasaj, situl este utilizat de 4 exemplare de gârliță mică (Anser erythropus), 48 berze negre (Ciconia nigra), 20 lebede de iarnă (Cygnus cygnus), 78-90 picioroange (Himantopus himantopus), 31-59 pelicani creți (Pelecanus crispus), 50-150 pelicani comuni (Pelecanus onocrotalus), 1.000 cormorani mici (Phlacrocorax pygmeus), 400-450 lopătari (Platalea leucorodia), 180-211 țigănuși (Plegadis falcinellus), 44-77 ciocîntorși (Recurvirostra avosetta) șamd, ceea ce face ca în perioada de migrație să existe pe aici peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă.

    Situl Ramsar Bistreț (nr. 2063), desemnat în 2012, se extinde pe o suprafață de 27.482 hectare și include lacul Bistreț, zone fluviale, lagune, ostroave, păduri și terenuri agricole. Este planificată crearea unui sit Ramsar transfrontalier (România-Bulgaria).

    Câteva imagini făcute la inundațiile din vara anului 2006, arată amploarea fenomenului la momentul vizitei mele în zonă. Au căzut numeroase case construite contra Naturii, în zona inundabilă a Dunării, în terenuri desecate temporar, aflate dincolo de niște diguri ridicate de oameni… care nu au rezistat presiunii puhoaielor de ape ale fluviului. După acele inundații au fost variate afirmații politice despre necesitatea renaturării zonelor inundabile ale Dunării, dar rezultatele sunt inexistente… ce te puteai aștepta de la niște politruci păduchioși care vorbeau doar să nu tacă?

  2. Pingback: Expediție prin natura virgină: Situl Natura 2000 Confluența Jiu – Dunăre | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: FOTO Călătorie pe ape și uscat: Situl Ramsar Confluența Olt-Dunăre | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: FOTO Călătoria de weekend: Parcul Național Sounio – Grecia | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Ramsar Suhaia | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To ConstruireaCasei Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger