FOTO Pe urmele lui Grigore Antipa, la Situl Natura 2000 Vedea

La vest de Giurgiu, un sector al Dunării cu ostroave, păduri de luncă, lacuri (la Pietrișu), mlaștini, canale, stufărișuri, sectorul inferior al râului Vedea care se varsă în Dunăre la km 527, cu locuri interesante pentru biodiversitate, amonte pe râu pe la Pietroșani, Bujoru ș.a.m.d. Este interesant de închipuit cam cum arăta acest peisaj în stare naturală, înainte de regularizarea apelor din zonă. În cartea Regiunea inundabilă a Dunării, scrisă de dr. Grigore Antipa, apărută la București în 1910 la Institutul de Arte Grafice Carol Göbl, se arată: “De la Zimnicea la Giurgiu, pe o întindere de 59 km, balta ocupă o suprafață de vre-o 19.000 hectare și are o lățime mijlocie de vre-o 4 km trecând în unele locuri peste 5 km și strângându-se aproape de Giurgiu până la mai puțin de 2 km.”

”Aici, până la domeniul Giurgiului (în dreptul ostrovului Mecica), ea formează o câmpie întinsă, (…) presărată cu o serie de lacuri mai mici sau mai mari, care se alimentează cu apa de Dunăre, fie prin gârle speciale, fie prin acumularea apelor rămase de la inundațiunile mari. În domeniul Giurgiului găsim din nou un lac mai mare Balta Mahăru (suprafața de 890 hectare luciu de apă), care se alimentează din Dunăre. Din aval de la o distanță mare, aproape de Giurgiu, prin gârla Cama, cât și prin alte gârle mai mici; din amonte, afară de Cama, ea se mai alimentează și prin diferite alte gârle, care aduc apă tocmai din regiunea Zimnicei.”

Ostrovul Gâsca, de 58 hectare, este declarat rezervație naturală prin Hotărârea de Guvern 2151 din 30 noiembrie 2004. Din februarie 2006, protejate au devenit și ostroavele Cama – Dinu – Păsărica, pe o suprafață de 2.400 hectare; acestea au și păduri seculare de stejari, precum și colonii de cuibărire de mari dimensiuni ale lopătarilor, stârcilor, cormoranilor șamd.

Situl Natura 2000 Vedea – Dunăre ROSPA0108 are suprafața de 22.874,4 hectare, situate între 2 și 114 m altitudine… Situl este situat în regiunea biogeografică continentală, la limita județelor Giurgiu și Teleorman, cuprinzând un sector din lunca Dunării și sectorul inferior al râului Vedea. De remarcat este că mare parte a sitului este teren agricol arabil (58%) – tarlale cultivate cu porumb în 2012, pe lângă care există păduri (15%), pășuni (10%), râuri, lacuri (11%), mlaștini (3%), precum și niște tufărișuri. Râul Vedea izvorăște la 435 m, în jud. Argeș; are lungimea de 244 km, un curs sinuos și se varsă în Dunăre la circa 20 m altitudine.

Conform Formularului Standard al sitului (SPA), aici cuibăresc peste 12 perechi de pescărel albastru (Alcedo atthis), este relative comun stârcul roșu (Ardea purpurea), totodată cuibăresc 50-60 p. stârc galben (Ardeola ralloides), 25-34 p. rață roșie (Aythya nyroca), 33-40 p. barză albă (Ciconia ciconia), 8-10 p. barză neagră (Ciconia nigra), 12-24 p. erete de stuf (Circus aeruginosus), peste 26 p. egretă mare (Egretta alba), 6-7 p. piciorong (Himantopus himantopus), 20-24 p. stârc pitic (Ixobrychus minutus), 120-166 p. lopătar (Platalea leucorodia), 34-41 p. țigănuș (Plegadis falcinellus). În perioada de iarnă există aici peste 240 exemplare de cormoran pitic (Phalacrocorax pygmeus), precum și efective importante de gâște, rațe, lebede șamd. În perioada pasajului, situl este utilizat de 300-400 exemplare de rață roșie (Aythya nyroca), peste 180 berze albe (Ciconia ciconia), peste 48 de berze negre (Ciconia nigra), peste 1.000 de exemplare de cormoran pitic (Phalacrocorax pygmeus), și sunt relativ comuni lopătarii (Platalea leucorodia), țigănușii (Plegadis falcinellus), ciocîntorșii (Recurvirostra avosetta) șamd. În perioada de migrație există pe aici peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă… ceea ce face ca situl să fie candidat potențial pentru statutul de sit Ramsar. Aria de Importanță Avifaunistică RO117 Vedea – Dunăre are 22.889 hectare, între 14 și 90 m altitudine; conform BirdLife, aici există în timpul pasajului 450-3.000 de sitari de mal (Limosa limosa) și 20.000-34.000 de pescăruși râzători (Larus ridibundus).

Tot în această zonă, în mare parte cuprins de situl SPA, avem situl Natura 2000 ROSCI0088 Gura Vedei – Șaica – Slobozia: are suprafața de 5.813 hectare, situate între 2 și 54 m altitudine; include și Ostrovul Năsturelul care este rezervație naturală. În Formularul Standard al sitului (SCI), se arată prezența variatelor specii de interes comunitar printre care specii de pești (Gobio albipinatus, Aspius aspius, Rhodeus sericeus amarus, Misgurnus fossilis, Sabanejewia aurata, Cobitis taenia, Gymnocephalus schraetzer, Gymnocephalus baloni, Zingel zingel, Zingel streber), amfibieni (Bombina bombina), reptile (Emys orbicularis), mamifere (printre care specii de lilieci – Rhinolophus mehelyi, Rhinolophus hipposideros, Miniopterus schreibersi, Myotis emarginatus, Myotis myotis, precum și vidră – Lutra lutra).

PS. Expediția Naturalistică de Observare și Documentare “Zone Umede Dunărene” este propusă a se derula în primele 2 săptămâni din mai 2013. Ea va include printre zonele analizate și acest sit Natura 2000. Amploarea activităților va fi dependentă de resursele existente. Donații, sponsorizări, finanțări pentru susținerea acestei inițiative puteți trimite la: Asociația Valea Verde cu sediul în Sighetu Marmaţiei, având contul nr. RO37BRDE250SV 05663842500 deschis la BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei. Pentru detalii mă puteți contacta pe e-mail: [email protected]

Lebăda de vară (Cygnus olor), adult și juvenil

Cuc (Cuculus canorus), juvenil

Fluierari negri (Tringa erythropus)

Egretă mare (Egretta alba/ Casmerodius albus)

Rață roșie (Aythya nyroca)

Corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), juvenil

Acest articol a fost preluat de pe blogul biologului Peter Lengyel. Mai multe imagini de la Situl Natura 2000 Vedea – Dunăre puteți vedea aici.

Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.

Puteţi urmări şi:

FOTO Călătorie pe ape și uscat: Situl Ramsar Confluența Olt-Dunăre

FOTO Plimbare prin situl Ramsar Bistreţ – Dolj

FOTO Detunatele, spectacolul stâncos din Apuseni

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Natura 2000 Grădiștea Căldărușani Dridu

FOTO Situl Natura 2000 Ciocănești – Dunăre

FOTO Specii în declin: Bătăuşul (Philomachus pugnax)

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Munții Țibleș

FOTO Bocşe, cărbune de lemn – mangal

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Iezerul Mare – Munţii Igniş

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Rezervaţia Naturală Râpa Roşie

FOTO Tăul Chendroaiei – Munţii Gutâi