FOTO Parcul Naţional Triglav – Slovenia: Un paradis european

9

Triglav, un Paradis European din nord-vestul Sloveniei, în apropierea graniţei cu Italia şi Austria. O zonă muntoasă din estul Alpilor Iulieni, având aici şi cel mai înalt vârf din Slovenia (Triglav – 2864 m), un simbol naţional prezent şi pe drapel, locul unde, conform legendei, cea mai importantă divinitate îşi are sălaşul.

 


de Peter Lengyel


Monumentale văi glaciare cu secţiune în formă de U, de o dimensiune chiar incredibil de mare, limbi de gheaţă, cascade (Boka are 106 m înălţime), chei adânci şi sălbatice, canioane, zone carstice cu peste 600 de peşteri multe având ape în cursuri subterane, creste şi piscuri stâncoase calcaroase ridicate peste pădure… reprezentând cumpăna de ape între bazinul Mării Mediterane şi al Mării Negre.

În calcarele de Dachstein se păstrează o mare varietate de urme fosile ale organismelor Triasic superioare, când aceste roci se formau din sediment; există în zonă şi calcare dolomitice şi gresii formate în Cretacic.În parc se pot admira câteva lacuri glaciare mai mici sau mai mari; importante pentru biodiversitate sunt tinoavele păstrătoare de specii relicte care trăiesc în cenoze dominate de muşchi de turbă (Sphagnum sp.) şi jneapăn (Pinus mugo).

 

Lacul Bohinj


 

Cel mai reprezentativ lac este Bohinj, fiind şi cel mai mare lac natural din Slovenia: are 4,3 km lungime şi 1 km lăţime, adâncime maximă de 45 m, având o cuvetă barată de morene glaciare, cu luciul apei aflat la 526 m altitudine.

 

Lacul Bohinj

Două vaporaşe plimbă turiştii pe apele perfect transparente ale lacului Bohinj, sub versanţii abrupţi care se ridică înconjuraţi de ceaţă, având ape prăvălite prin cascade spectaculoase, canioane. Perfect curat este totul, nu vezi nici un fel de mizerie pe malul apelor, impecabil aşa cum este normal să fie. Păduri mixte neagresate de forestieri mai mult sau mai puţin educaţi, întinse peisaje naturale sau seminaturale, cu păşuni subalpine şi alpine, creste şi pereţi de o maiestuozitate… fără margini.

 

Lacul Bohinj

Ghidul de pe vaporaş a povestit o legendă locală: Dumnezeu, după ce a creat loc pentru toate seminţiile, a observat că ei, Slovenii, nu au unde să trăiască, şi a decis să le ofere locul pe care l-a creat pentru el însuşi. Dacă priveşti valurile liniştite ale lacului, peştii trecând prin bancuri străbătând apele transparente, dacă priveşti oglindirea pe luciu a crestelor înzăpezite şi a grohotişurilor de piatră, nuanţa pădurilor înverzinde… cerul albastru cu albi-pufoşi nori mari… înţelegi cam la ce se referă legenda respectivă.

 

 

 

Pe lângă apă sunt două biserici integrate frumos în peisaj. Al doilea cel mai scurt râu din Slovenia, iese din lacul Bohinj şi după 44 metri se uneşte cu un alt curs venind dintro vale învecinată, aceste ape aparţinând de bazinul râului Sava, care se varsă în Dunăre la Belgrad, fiind cel de-al doilea afluent al Dunării ca dimensiune a bazinului, după Tisa, dar având un debit mai mare decât acesta.

 

 

Parcul Naţional Triglav are o suprafaţă de 83.807 hectare, având o amplitudine altitudinală cuprinsă între 180 şi 2864 m. Precipitaţiile medii anuale variază cu expunerea versanţilor, fiind situate între 3.000 şi 1.500 mm.

 

 

Istoricul protecţiei zonei începe în 1924, când a fost înfiinţat Parcul Alpin de Conservare, pe 1600 hectare; actuala arie a parcului a fost definită prin Legea Parcului Naţional Triglav în 1981; în 2003 parcul împreună cu vecinătăţile devine Rezervaţie a Biosferei în reţeaua UNESCO MaB, sub denumirea de Julian Alps Biosphere Reserve, având o arie de 195.723 hectare.

 

 

Pădurea acoperă două treimi din suprafaţa parcului naţional, în zona sudică dominând fagul iar la nord preponderent este molid şi larice; pădurile urcă până la altitudinea de 1600-1800 m, depinzând de microclimatul locului; există şi arii cu păduri considerate a fi virgine. Triglav este singurul parc naţional din Slovenia, dar mai există pe aici parcuri naturale şi numeroase situri Natura 2000, acoperind peste 30% din suprafaţa ţării.

 

 

 

Biodiversitatea Parcului Naţional Triglav cuprinde o multitudine de specii emblematice pentru conservare, de la floare de colţ (Leontopodium alpinum) la diferite specii de genţiane, clopoţei, orhidee, la plante endemice (Crepis terglouensis, Geranium argentum, Papaver alpinum ernesti-mayeri).

 

 

În ape ale Parcului trăieşte păstrăvul marmorat (Salmo marmoratus) o specie endemică pentru Balcani, care poate atinge până la 120 cm şi 24 kg; era pe marginea extincţiei din cauza introducerii speciilor alohtone de păstrăv (Salmo trutta fario), dar acum există un program de reproducere în captivitate şi repopulare a râurilor. În Parc cuibăresc 84 specii de păsări; specii mai reprezentative ale avifaunei sunt acvila de munte (Aquila chrysaetos), cocoşul de munte (Tetrao urogallus), cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix), ierunca alpină (Lagopus mutus), stăncuţa alpină (Pyrrhocorax graculus). Dintre mamifere, se pot aminti capra ibex (Capra ibex), capră neagră (Rupicapra rupicapra) care are aici o populaţie de cca 3.000 de exemplare, ursul (ursus arctos) care vizitează intermitent parcul, râsul (Lynx lynx) are câteva exemplare rezidente etc.

 

Lacul Bled

Un alt lac foarte frumos este Bled, o zonă aflat în afara teritoriului Parcului Naţional Triglav dar pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei, iar sediul administraţiei parcului este aici. Lacul Bled are are pe maluri o dezvoltata infrastructură turistică, reprezentată de numeroase hoteluri de 3, 4 sau 5 stele, şi alte facilităţi turistice. Un castel se înalţă pe o stâncă ridicată pe malul apei. Nu este de mirare că asemenea spectaculozităţi peisagistice, naturale şi culturale atrag în zonă un mare număr de turişti… şi turiste. Urcând pe stâncă la castelul Bled, vezi pereţii masivi şi vechea fântână de lemn, iar sub tine peisajul lacului împânzit de ambarcaţiuni cu tineri ahtiaţi pentru a vâsli… caiac-canoe. O insulă cu o bisericuţă, pădurea ce urcă spre crestele Alpilor… Sublim!

Parcul are un sediu foarte bine echipat, administraţia are 50 de angajaţi… Centrul de vizitare din Bled are multe poze cu natură şi este utilizat pentru variate evenimente de genul serilor de concerte şamd… Administraţia parcului are dorinţa de “a nu se pune rău” cu oamenii locului, comunităţi din parc şi turişti. Există în Parc 25 localităţi totalizând cu ceva peste 2.300 de locuitori, apar noi vile şi există un teleferic, numeroase restaurante şi cabane… în arii desemnate pentru turism. Parcul este vizitat anual de cca 2- 2,5 milioane de oameni. Deşi rangerii au o oarecare putere, ei încearcă să împace Natura şi interesele imediate ale oamenilor. În Slovenia nu se vânează păsări deloc, doar fazani introduşi şi uneori cormorani, în cazuri speciale. Sunt multe animale sălbatice… În parc nu am văzut nici un fel de exploatare silvică aparentă în peisaj, poate că se mai taie câte un copac ici-colo, dar foarte rar. Dealtfel, de pe teritoriul parcului se cunosc urme ale prezenţei umane încă din epoca pietrei, apoi din epoca fierului în urmă cu 2.800 de ani… artefacte ale vânătorilor, păstorilor, minerilor.

 

La 21-25 aprilie 2010 la Bled, la sediul administraţiei Parcului Naţional Triglav, s-a desfăşurat workshopul având titlul: Sustainable Development in Lake Areas: Empowering Local Initiatives and Civil Society. Face parte din Living Lakes, o iniţiativă a Global Nature Fund, Forum Synergies, împreună cu Administraţia Parcului Naţional Triglav, finanţată de Foundation de France. La întâlnire au fost invitaţi reprezentanţi din 15 ţări, dar experţi din 3 state nu au putut ajunge în Slovenia din cauza norului de cenuşă a vulcanului islandez care a perturbat traficul aerian. Este cu noi şi Marija Zupancic Vicar, fosta directoare a parcului Triglav, fost ministru al mediului în Slovenia, cunoscută şi foarte recunoscută în IUCN pentru expertiza ei profesională, persoană care are o buna înţelegere a situaţiei şi mai are şi harul de a putea expune interesant lucrurile… în engleză.

Discuţiile variate, mai mult sau mai puţin formale, au avut subiecte legate de sustenabilitatea societăţii umane pe baza resurselor din ecosferă, aspecte economico-financiare actuale, situaţii ale speciilor, fragmentarea habitatelor naturale, degradarea ecosistemelor la nivel local, regional sau global, modalităţi de educaţie ecologică şi de implicare a oamenilor în luarea deciziilor vitale pentru stabilitatea viitorului nostru uman etc. Pe lângă discuţii, analize de bune practici, programul a inclus interesante ocazii pentru a vedea realităţile din teren din cadrul Parcului Naţional Triglav şi vecinatăţile acestuia. A vedea în teren realităţile biologice-ecologice cât şi aspecte administrative, modalităţi de interrelaţionare cu comunităţile locale, turism, dezvoltare de infrastructură etc… sunt experienţe şi elemente pentru studii de caz care doar la faţa locului le poţi avea…

Sună interesant pe materiale promoţionale: I feel sLOVEnia! Da, cei care am avut ocazia să fim prin zonă… avem senzaţia că mai există câteva mici frânturi de Paradis prin Europa, unde Omul şi Natura sunt într-un echilibru rezonabil. Mai există locuri unde nu totul a fost îngropat de viu în gunoaie, unde nu a fost transformat în monocultură agricolă sau silvică de către inculţi, unde nu există exploatări de pădure la ras, sluţind tot ce era frumos înainte de venirea drujbaşilor.

 

La fiecare ieşire prin zonă, admiraţia faţă de Triglav a devenit şi mai profundă… senzaţia de respect faţă de cei care au putut crea/ păstra o asemenea atmosferă de coexistenţă a Omului cu Natura… Nu este de mirare că spectaculozităţile peisagistice, naturale şi culturale de acest gen atrag în zonă un mare număr de turişti… Discutam cu colegii că aşa o zonă superbă, unde există şi natură şi bunăstare umană, castele şi biserici splendid integrate în peisaj, nu numai că nu există în România… dar nu prea putem avea nici măcar speranţe… că sună manelele până şi în cele mai înalte cercuri politice de imbecili.

Când vezi arhitectura integrată în peisaj, fără agresiuni dimensionale sau coloristice, poate chiar adăugând frumuseţe prin locuirea umană… Când vezi acele fâşii de asfalt nu prea largi doar să permită accesul rezonabil de facil în zonă, fâşie pe care coboară mână în mână… câte o fată şi un băiat… pe patine cu rotile… cu părul fluturând în vânt. Şi apoi alţi doi tineri îndrăgostiţi, tot o fată şi un băiat… tot pe patine cu rotile… se vede cât de mare plăcere este să fie fericiţi în peisajul acesta atât de curat, atât de frumos, atât de splendid prin măreţia a tot ce este natural şi uman. Fericirea, oarecum aparţinând de normalitate… dar unde mai este ea? Îmi zicea colega A. A. că frecvent are senzaţia că nu este real cât de frumos poate să fie pe aici… pare ceva decupat din filme. Poate că toată Lumea putea să fie sau să rămână aşa, idilică şi naturală, extraordinar de frumoasă? Dar ‘tăvălugul civilizaţiei’ a transformat Planeta asta într-o mare groapă de gunoi al consumerismului… Este oare prea târziu? A murit oare Speranţa? Sau, Lumea va redeveni frumoasă, trăibilă, locuibilă, admirabilă, şi transmisibilă urmaşilor cu mândrie ca moştenirea cea mai de preţ… o Lume având oameni fericiţi, în echilibru cu locurile în care îşi duc existenţa?

 

 

Dealtfel, drumul de la Ljubliana către Klagenfurt traversează nişte peisaje spectaculoase mai ales pe înăţimile alpine dinspre Slovenia; am mai fost pe aici dar doream să revăd acele creste şi uriaşe trene de grohotişuri, acele culoare de avalanşă pline de gheaţă şi zăpadă, … acvilele de munte care plutesc aproape de noi, peste păduri şi peste stâncării.

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost preluat de pe site-ul biologului Peter Lengyel. Mai multe din imagini din Parcul National Triglav puteti vedea aici.

Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.

 

 

Puteţi urmări şi:

FOTO Trezirea naturii în Parcul Naţional Kampinoski – Polonia

FOTO Parcul Național Gir – Natura captivantă a Indiei

FOTO Peștera Gheţarul de la Scărişoara

Parcul Naţional Usedom – Germania

FOTO Parcul Naţional Gauja – Letonia

FOTO Parcul Naţional Dzukija/ Dzukijos – Lituania

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării: Când paradisul naturaliștilor devine realitate

FOTO Cheile Dobrogei: Acolo unde peisajul împlinește aproape 2 miliarde de ani

FOTO Pădurea Niculițel – Valea Teilor: Un peisaj de basm al Dobrogei

FOTO Pădurea Babadag: Biodiversitatea de la balcanic, la submediteranean

FOTO Parcul Național Munții Măcinului: 50% din specii pe 1% din suprafață

FOTO Grindul Chituc – Sălbăticia care va intra pe mâna dezvoltării turistice

FOTO Grindul lupilor sau paradisul pasarilor

FOTO Canaraua Fetii: Natura amenințată de clopotul bisericii

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Cum ar putea arăta Paradisul

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Biodiversitate demnă de Arca lui Noe

FOTO Histria, locul unde natura a luat în stăpânire ruinele vechilor civilizații

FOTO Lacul Techirghiol, cu totul altfel decât în cărțile poștale

FOTO O lume spectaculoasă, dar ignorată: Limanu, Dobrogea

FOTO Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea

FOTO Pădurea Hagieni – Dobrogea

FOTO Canaralele de la Hârşova

FOTO Dunele marine de la Agigea

FOTO Rezervaţia Allah Bair – Dobrogea

FOTO Vama Veche – 2 Mai: Înapoi la sălbăticie

FOTO Festivalul Antic și Medieval – Aeternus Maramorosiensis 2011

FOTO Bialowieza – Ultima pădure de şes din Europa

FOTO Zboruri peste verde – Maramureş

FOTO Ecosisteme din Transilvania: Pădurile de fag

FOTO Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş

FOTO Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș

FOTO  În zbor peste Dobrogea

FOTO Survolând Delta Dunării





 

 


9 comentarii

  1. Pingback: FOTO Groapa Ruginoasă – Munții Apuseni | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: FOTO Parcul Natural Roussenski Lom – Bulgaria | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Traseul de sâmbătă: Alpii Austrieci, Tirol, Valea Lech | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: Ministru al Mediului – de Afaceri | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: FOTO Plimbare prin Delta Ebro – Spania | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Munţii Ţibleş | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. Pingback: FOTO Detunatele, spectacolul stâncos din Apuseni | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. Pingback: FOTO Călătorie pe ape și uscat: Situl Ramsar Confluența Olt-Dunăre | TOTB.ro - Think Outside the Box

  9. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Ramsar Suhaia | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger