FOTO Pădurea Hagieni – Dobrogea

16

Rezervația Pădurea Hagieni cu platourile ei calcaroase, stepele și pădurile xerotermofile, tufărișurile ei țepoase și fauna asociată acestora, este un loc față de care am un fel de iubire specială, dacă așa ceva poate să existe.

de Peter Lengyel

Aici am văzut prima dată la modul acela copleșitor cât de aparte poate să fie biodiversitatea dobrogeană, cum se plimbă agale țestoase printre ierburi, pe sub tufe, cum gușteri sclipitori stau să se sorească pe pietre, cum stepa are acea aromă indescriptibilă de sălbăticie-suavă.

Relativ aproape de litoralul turistic, accesibil și totuși nu foarte umblat, Hagieniul este un loc unde puteai ajunge ușor și cu autostopul cât timp ceilalți studenți se distrau pe la Costinești… sau după ceva conferință prin Mangalia. Mă plimbam o zi prin zonă, cu un aparat de fotografiat și un singur obiectiv, 2 filme și o sticlă de apă minerală; aveți mai jos câteva imagini și din acele vremuri, și altele mai recente.

Pădurea Hagieni, deși este extinsă față de „pretențiile actuale”, este o rămășiță a pădurilor submediterane de stejari scunzi xerotermofili, care făceau parte din silvostepele naturale dobrogene; aici poți vedea stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora) stejar pufos (Quercus pubescens), cer (Quercus cerris), mojdrean (Fraxinus ornus), cărpiniță (Carpinus orientalis), iasomie (Jasminum fruticans), paliur (Paliurus spina-christi), scumpie (Cotinus coggygria) șamd.

Platouri calcaroase constituite din sedimente sarmațiene, văi adâncite și abrupți versanți stâncoși/ bolovănoși, cu mici nișe penetrând pe sub stâncă pe unde poți vedea ascunse țestoase dobrogene… Stepe și tufărișuri xerotermofile cu multe plante țepoase formând desișuri greu de străbătut (siblyak/șibleac), cu tufe de corn sub care țestoasele se adună să se ospăteze din fructele cărnoase… probabil o mare plăcere pentru ele în acest peisaj arid al dealurilor încinse de soare. Câteva ape curgătoare/ stătătoare aflate undeva la limita dintre acestea… în general nesemnificative în peisaj, cu excepția zonei umede lacustre cu vegetație acvatică/ palustră aflate în aria centrală a rezervației. Reptilele sunt bine reprezentate în aceste habitate prielnice pentru un spectru larg de specii, pe lângă țestoasa dobrogeană (Testudo graeca) fiind prezente spre exemplu șopârla de iarbă (Podarcis taurica), șarpele rău (Coluber caspius), vipera cu corn (Vipera ammodytes) etc.

Ca atâtea alte arii protejate dobrogene, Rezervația Pădurea Hagieni este o insulă de naturalețe înconjurată de nemărginite terenuri agricole… și când te gândești că acelea erau cândva peisaje naturale, mult mai naturale decât actuala rezervație, agresată cu plantații de pini și plopi, salcâmi și cine știe câte plante silviculturale alohtone… pe lângă asta, lângă zona lacului există cca 15 foraje/ stații de pompare care asigura alimentarea cu apă a Mangaliei și a stațiunilor aflate la nord de ea… Cu toate aceste agresiuni umane, biodiversitatea naturală a zonei se încăpățânează să supraviețuiască parțial… încă.

Pădurea Hagieni devine protejată prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Județean Constanța, apoi este inclusă în Legea 5/2000 având codul 2360, cu o suprafață de 392,9 hectare. Există aici un sit Natura 2000 ROSCI0157 Pădurea Hagieni – Cotul Văii, cu o suprafață de 3.652 hectare, terenuri cuprinse altitudinal între 0 și 99 m. În formularul standard al acestui SCI se arată că în zonă este prezent grivanul dobrogean (Mesocricetus newtoni) și dihorul de stepă (Mustela evermannii), iar în formularul SPA Hagieni se menționează chițcanul de grădină (Crocidura suaveolens).

Dintre speciile de plante rare importante pentru conservarea biodiversității, în formularul standard sunt menționate: Potentilla emilii-popii, Centaurea jankae, Himantoglossum caprinum. Pe lângă acestea, alte specii interesante ar mai marita câteva incursiuni de fotografiere prin zonă: Orchis purpurea, Orchis simia, Colchicum fominii, Sternbergia colchiciflora, Crocus flavus, Crocus chrysanthus, Crocus pallasii, Paeonia tenuifolia, Paeonia peregrina, Centaurea napulifera, Stipa ucrainica, Stipa joannis, Stipa lessingiana, Digitalis lanata, Iris pumila etc. Dealtfel, în formularul standard se arată că de aici se cunosc peste 800 de taxoni vegetali dintre care peste 700 plante vasculare.

Pentru protejarea păsărilor a fost creat situl Natura 2000 ROSPA0094 Pădurea Hagieni, care acoperă 418,2 hectare, aflate între 5 și 69 m altitudine. În formularul standard al SPA Pădurea Hagieni se menționează cuibărirea unei perechi de acvilă de câmp (Aquila heliaca), o pereche de șoim dunărean (Falco cherrug), 2 perechi de herete sur (Circus pygargus), 9-11 p. de șerpar (Circaetus gallicus), 13-21 p. de vânturel de seară (Falco vespertinus), 3-4 p. gaie brună (Milvus migrans), 15-18 p. uliu cu picioare scurte (Accipiter bevipes), 10-13 p. de șorecar mare (Buteo rufinus), 2-3 p. de acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), 66-90 p. de pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), 45-60 p. de caprimulg (Caprimulgus europaeus), 40-44 p. de dumbrăveancă (Coracias garrulus), 20-30 p. ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), 120-140 p. de ciocârlie de stol (Calandrella brachydactyla), 600-700 p. de ciocârlie de Bărăgan (Melanocorypha calandra), 210-220 p. de sfrâncioc cu fruntea neagră (Lanius minor), 90-100 p. de ortolan (Emberiza hortulana), 4-6 perechi de pietrar negru (Oenanthe pleschanka) etc. În perioada de iarnă în aria sitului este prezent heretele vânăt (Circus cyaneus) în cca 80-100 de exemplare, lebăda de iarnă (Cygnus cygnus) în 60 exemplare, rața cu cap alb (Oxyura leucocephala) estimată a fi prezentă prin 8 indivizi, șoimul călător (Falco peregrinus) un exemplar… șamd. Desigur, zona este habitat de cuibărire a multor alte specii de păsări mai comune, iar pe timpul pasajului (primăvara și toamna), aria este vizitată de specii migratoare, spre exemplu fiind evaluată prezența a 200-300 de vânturei de seară (Falco vespertinus), 5500-6000 de pescăruș cu cap negru (Larus melanocephalus) să amintesc doar câteva exemple. Aria de Importanță Avifaunistică RO 131 Pădurea Hagieni, acoperă 1.525 hectare. Dacă un biolog perfect și-ar petrece toată viața în această singură arie, veșnic ar avea ceva nou de văzut, ceva nou de înțeles. Cam de câți astfel de oameni ar fi nevoie pentru progresul cunoașterii la nivel de peisaj?

PS. Notițe din marie 2007: Hagieni, este puternic lipsit de apă. În alte primăveri, solul era îmbibat, iar acum până și pârâul larg din amonte este totalmente secat. Câțiva fluturi albi și un Vanessa atalanta se perindă prin peisajul care începe să dezvolte ceva verdeață. Un gușter (Lacerta viridis) tânăr, îl admirăm în fragilitatea lui firavă, iar fetele îi fac poze cu telefoanele mobile :).

Țestoasă dobrogeană (Testudo graeca)

Observarea diferenței dintre forma plastronului țestoaselor, care la masculi este concav (scobit), pentru a ajuta derularea actului copulării

Observarea tuberculilor cornoși ai acestor țestoase

Corn (Cornus mas)

Euphorbia sp.

Isatis tinctoria

Achilea coarctata

Digitalis lanata

Quercus sp.

Liane urcă pe arbori

Scumpie (Cotinus coggygria)

Paliurus spina-christi

Arum orientale

Trandafir sălbatic (Rosa sp.) cu gale în care se dezvoltă larve de viespi…

Carduus nutans

© dr. Peter Lengyel

Acest articol a fost preluat de pe site-ul dr. Peter LengyelAici puteţi urmări mai multe imagini cu Pădurea Hagieni din Dobrogea.

Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.



Puteţi urmări şi:

FOTO Canaralele de la Hârşova

FOTO Dunele marine de la Agigea

FOTO Rezervaţia Allah Bair – Dobrogea

FOTO Vama Veche – 2 Mai: Înapoi la sălbăticie

FOTO Festivalul Antic și Medieval – Aeternus Maramorosiensis 2011

FOTO Bialowieza – Ultima pădure de şes din Europa

FOTO Zboruri peste verde – Maramureş

FOTO Ecosisteme din Transilvania: Pădurile de fag

FOTO Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş

FOTO Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș

FOTO  În zbor peste Dobrogea

FOTO Survolând Delta Dunării

 

 

 


16 comentarii

  1. Pingback: FOTO Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: FOTO Histria, locul unde natura a luat în stăpânire ruinele vechilor civilizații | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Biodiversitate demnă de Arca lui Noe | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: FOTO Grindul lupilor sau paradisul păsărilor | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: FOTO Parcul Național Munții Măcinului. 50% din specii pe 1% din suprafața României | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Pingback: FOTO Parcul Naţional Dzukija/ Dzukijos – Lituania | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. Pingback: FOTO Rezervația Biosferei Urdaibai – Spania | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. Pingback: FOTO Groapa Ruginoasă – Munții Apuseni | TOTB.ro - Think Outside the Box

  9. Pingback: Traseul de sâmbătă: Alpii Austrieci, Tirol, Valea Lech | TOTB.ro - Think Outside the Box

  10. Pingback: FOTO Trezirea naturii în Parcul Naţional Kampinoski – Polonia | TOTB.ro - Think Outside the Box

  11. Pingback: Delta Ebro – Spania | TOTB.ro - Think Outside the Box

  12. Pingback: FOTO Tăul Chendroaiei – Munţii Gutâi | TOTB.ro - Think Outside the Box

  13. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Iezerul Mare – Munţii Igniş | TOTB.ro - Think Outside the Box

  14. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Munţii Ţibleş | TOTB.ro - Think Outside the Box

  15. Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Natura 2000 Grădiștea Căldărușani Dridu | TOTB.ro - Think Outside the Box

  16. Pingback: FOTO Detunatele, spectacolul stâncos din Apuseni | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger