FOTO O specie dispărută în Europa se întoarce. După 200 de ani de absenţă, 17 zimbri au fost eliberaţi în Carpaţii României

6

Cea mai importantă reintroducere a unei specii dispărute în habitatul din care a fost vânată până la extincție s-a petrecut în weekend-ul care s-a încheiat în Munții Țarcu din Carpații Meridionali. Şaptesprezece zimbri au fost eliberați cu succes în pădurile din Caraș Severin, datorită unui efort comun al Rewilding Europa și WWF România, care și-au propus să reîntregească ecosistemul și să reintroducă, treptat, zimbrii în Munții Țarcu, până ce va exista, aici, o populație viabilă de peste 150 de animale. Din cauza braconajului, zimbrul a dispărut din Carpați în urmă cu mai bine de 200 de ani.

 

RO_20140517_MiSt_Zimbri-Armenis_05_FX

 

Text de Roxana Bucată

Fotografii de Mihai Stoica 

 

Peste 200 de persoane – ecologiști, autorități, jurnaliști și localnici – au așteptat cu sufletul la gură, sâmbătă, într-un țarc special amenajat, sosirea zimbrilor. După o călătorie de cinci zile, din Suedia în România, zimbrii urmau să ajungă în Armeniș, județul Caraș Severin, noua lor casă. Camioanele au înaintat cu greu pe drumul forestier de 15 kilometri care duce din sat până la zona din Munții Țarcu unde specialiștii au identificat cel mai bun habitat de adaptare a zimbrilor la sălbăticie. Localnicii emoționați și jurnaliștii lipiți de gard pentru a surprinde cel mai bun cadru cu primul zimbru au fost răsplătiți cu un spectacol pe cinste pentru așteptarea lor: 17 zimbri tineri au gustat libertatea, pentru prima dată în viață, sub ochii lor.

Primul zimbru care și-a făcut apariția din camion s-a arătat timid la vederea publicului mare care îl aștepta după gard. După câteva momente de ezitare, a zbughit-o din cușcă, a traversat drumul noroios de la camion până în pădure într-o secundă și s-a făcut nevăzut. La puțin timp s-a întors pentru o sesiune foto mult dorită pe care a împățit-o cu cel de-al doilea zimbru eliberat. Cei doi au început să se cunoască și, la scurt timp, li s-au alăturat încă doi zimbri. Încep și primele confruntări între ei pentru a se stabili cine-i mai tare. Zimbrii sunt tineri, unii au un an, alții doi, iar majoritatea femelelor au trei ani. Captivitatea nu prea le-a priit, sunt slăbiți, iar drumul lung și sedativele și-au pus amprenta. Chiar și așa, la primul mârâit de zimbru, unii spectatori s-au dat câțiva pași mai înapoi. După câteva ore, toți cei 17 zimbri au fost eliberați cu succes din camioanele cu care au fost preluați de la grădini zoologice din Suedia, Germania, Italia, Belgia și România.

 

RO_20140517_MiSt_Zimbri-Armenis_18_FX

Foto: Mihai Stoica

 

“Ideea e să aducem înapoi animalele care aparțin naturii. Zimbrii joacă un rol important. Numerele sunt foarte mici, la un moment dat aproape dispăruseră, în 1927 mai erau doar 54 animale. Am început reproducerea, mai ales în Polonia, iar acum avem 5.000 de zimbri în Europa, dintre care 3.400 sunt în sălbăticie, restul în grădini zoologice și captivitate. Zimbrul e un animal foarte rar, mai rar decât rinocerul negru din Africa. Este cel mai mare mamifer din Europa și poate fi o emblemă a locului și ajuta la dezvoltarea turismului. Așteptăm ca oamenii să construiască afaceri în jurul zimbrului care va deveni promotorul dezvoltării locale”, spune Frans Schepers, managing director al Rewilding Europe. Asociația a fost înființată în 2011 cu scopul de a “sălbătici” Europa și a reîntregi ecosisteme din care au dispărut specii emblematice. Rewilding a primit 13 propuneri de zone din Europa în care să reintroducă zimbrul, iar propunerea WWF România a fost considerată de specialisți cea mai bună, habitatul din Munții Țarcu fiind optim pentru zimbri.

“Suntem obișnuiți să auzim că dispar specii, păduri, dar azi se întâmplă invers”, a spus, la rândul său, Magor Csibi, directorul WWF România, care s-a arătat impresionat de sprijinul comunității locale. Localnicii s-au arătat bucuroși de reintroducerea zimbrului și speră că asta le va aduce și un trai mai bun. “Suntem în totalitate de acord cu introducerea. Nu știu dacă de la început ne-am gândit la beneficii, dar repopularea zonei este un lucru pozitiv pentru mediu. Pentru oameni, pe termen mediu nu știu cât o să fie, dar pe termen lung repopularea o să aducă și o să dezvolte programe de agroturism”, spune Ioan Niculescu, născut și crescut în Armeniș, unde locuiește și acum cu familia și lucrează ca administrator la primărie. Toți consătenii din grupul cu care a venit la eveniment sunt în asentimentul lui. Oamenii au venit la reintroducerea zimbrilor ca la sărbătoare, cu hainele mai bune și chiar în costume populare. Se pozează și fac glume despre zimbri în așteptarea lor. “Avem părere bună, ne bucurăm că se face ceva și se atrage agroturismul. Agricultura este ocupația principală acum, creșterea animalelor se duce, nu se livrează laptele, nu ai unde, dar cu agroturismul poate se mai livrează din produse”, spune o doamnă din alt grup de localnici.

 

RO_20140517_MiSt_Zimbri-Armenis_11_FX

Foto: Mihai Stoica

 

RO_20140517_MiSt_Zimbri-Armenis_01_FX

Foto: Mihai Stoica

 

RO_20140517_MiSt_Zimbri-Armenis_21_FX

Foto: Mihai Stoica

 

Cei 17 zimbri care au ajuns, sâmbătă, în Munții Țarcu, au fost eliberați pe o suprafață îngrădită de 15 hectare, adică 30 de terenuri de fotbal, unde se vor adapta. Apoi, vor trăi într-un regim de semi-libertate pe o suprafață de 160 de hectare câteva luni, la toamnă urmând să fie complet liberi. Terenul pe care zimbrii se acomodează la libertate a fost pus la dispoziție de primăria Armeniș și de Ocolul Silvic Teregova. Aflăm de la WWF că zimbrul e un animal al spaţiilor deschise sau semi-deschise, însă, în anumite perioade ale anului, preferă pădurile pentru adăpost şi hrană. Deşi sursa principală de hrană a zimbrului este iarba, o parte importantă a dietei sale constă în consumul de arbuşti, mărăcini şi puieţi. Zimbrul mănâncă până la 60 de kilograme de hrană pe zi, ceea ce are un impact real asupra vegetaţiei: ajută la păstrarea zonelor deschise şi la crearea unui peisaj mozaicat. În afară de faptul că pasc la liziera pădurilor, zimbrii calcă pământul din mijlocul pajiștilor, se bălăcesc în gropi de noroi şi se tăvălesc în nisip, aruncându-l în aer, ajutând astfel la fertilizarea pajiștilor și la menținerea unei diversități biologice ridicate.

Odată cu aclimatizarea zimbrilor, ecologiștii așteaptă încrezători și “aclimatizarea” românilor în ce privește protecția naturii. Un rol important în reintroducerea zimbrilor în Carpați îl au oamenii care trebuie să contribuie la conservarea naturii și vieții sălbatice, și nu la distrugere. “Cred că România este o țară absolut deosebită în Europa când vine vorba de moștenirea naturală – aici este cea mai importantă populație de urși, există lupi, acum zimbri. E ceva de care românii pot fi mândri, dar e mult de muncă, pentru că există presiune asupra zonelor naturale. În România este o provocare să aperi natura, o responsabilitate mare pentru guvern, dar și pentru ONG-uri”, a mai spus Frans Schepers.

 
RO_20140517_MiSt_Zimbri-Armenis_04_FX

foto: Mihai Stoica

 

Puteți citi și:

Pe urmele urșilor bruni din Maramureș, amenințați de intervenția omului

Trăind cu zimbrii

Ce nu știm despre sălbăticiunile noastre


6 comentarii

  1. Asta-i o chestie foarte tare. Dar nu zice in articol ce masuri s-au luat impotriva dusmanului numarul unu al acestor superbe animale: braconierul.

  2. Dar ce facem cu cei autohtoni ? Ii ducem in Suedia?
    La Bucsani ( intre I.L.Cragiale (sau Haimanale) si Darmanesti ) exista o rezervatie cu o multime de zimbri foarte frumosi si ingrijiti de cativa oameni cu mult suflet. Cu acestia ce facem ? Popularizam sau desfiintam, ca este lucru 100% la 100% romanesc ?

  3. Ce idee buna, ar trebui sa fie luate mai in serios speciile acestea si date niste legi mai puternice pentru a le proteja asa cum trebuie!

  4. ‘Un adevărat nucleu de sălbăticie (cel mai important din Europa temperată) a fost identificat de către WWF în urma unor studii şi cuprinde Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu împreună cu ariile protejate învecinate. Astfel, zona munţii Godeanu-Retezat-Cernei-Mehedinţi a fost inclusă într-un program pilot de renaturare a arealelor sălbatice: Rewilding Europe.

    Zona situată în sud-vestul Carpaţilor Meridionali a fost selectată între primele 5 programe-pilot sub denumirea Southern Carpathians şi acţiunile au demarat în primăvara 2012. Asociaţia Altitudine este partener local al proiectului.’
    ‘Sămbătă 17 Mai 2014, cei dintâi 17 zimbri au fost relocaţi în Munţii Ţarcu în rezervaţia ‘Măgura Zimbrilor’ de pe valea Râului Alb, comuna Armeniş.

    În decursul anului 2014 vor mai veni şi alţii, iar după o perioadă de acomodare unii dintre ei vor fi eliberaţi în Situl Natura 2000 Munţii Ţarcu.

    Ne-a făcut deosebită placere că un grup de Rangeri Juniori din Teregova s-au organizat ei înşişi şi au venit sâmbătă acolo la faţa locului.’
    http://www.tarcu.ro/news/avem-zimbri

Reply To Muntii Tarcu Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger