FOTO ”Nu corporația face legislația”. Cum au arătat protestele anti-ACTA din orașele României

După ce săptămâna trecută speranțele de mișcări protestatare masive erau alimentate de statistici, potrivit cărora România conducea detașat ca număr de participanți anunțați pe Facebook, în fața tuturor orașelor europene, prezența în piețe a cam dezumflat balonul din care se alimentau combatanții anti-ACTA. Pereții evenimentelor din rețelele sociale sunt toți ”scrijeliți” cu mesaje de consolare, ca după prestația mai slabă a unor echipe sportive: Nu fiți dezamăgiți de numărul mic al celor ieșiți în stradă, e doar pregătirea pentru ceea ce urmează!

de Andra Matzal și Roxana Bucată

Chiar dacă în ceea ce privește cantitatea, cele mai multe orașe din România n-au stat tocmai bine, manifestațiile împotriva controversatului tratat au fost, fără îndoială, un moment istoric: netățenii au lăsat pentru câteva ore monitoarele, conexiunile și postările, ieșind în stradă pregătiți pentru o scenografie protestatară extrem de creativă. Tinerii, pentru că de această dată ei au fost acaparatorii spațiului public offline, au arătat la propriu cum și de ce apără cu atâta dedicație libertatea informației și transparența mediului virtual.

Mascați în Guy Fawkes-i sau anonimizați de fulare și cagule, așa cum în rețea identitatea e o monedă de cu totul altă factură, au ieșit la înaintare cu pancarte, bannere și slogane ce au depășit cu mult folclorul protestelor obișnuite. ”Nu vrem pușcărie pentr-o melodie!”, ”Nu vrem abonament la DC și Torrent”, ”ACTA ai semnat, un Unlike ți-ai luat”, ”Nu corporația face legislația”, ”Suntem tineri, sharuim, n-avem bani să vă plătim”, ”Vă rugăm să ne scuzați, ne simțim supravegheați” – doar câteva dintre mesajele scandate în piețele unde generațiile noi, înarmate cu ironia și versatilitatea dobândite, într-o mare măsură, în agorele virtuale, le-au scandat cu sau fără tobe. Unul dintre cele mai pașnice proteste la care am asistat, manifetsația în lanț anti-ACTA arată că drepturile se pot apăra fără violență, ci cu subtilitate și ingeniozitate – rezistența face diferența.

Chiar dacă rata de participare a fost, pe drept cuvânt, o dezamăgire pentru susținătorii acestei cauze, iar în afară de București și Cluj, numărul celor ieșiți în stradă a fost mai degrabă simbolic, exercitarea dreptului de a sancționa abuzurile insitituționale într-un mediu construit după principii mai aproape, literal, de democrație, este în sine o etapă câștigată. Jocul va fi lung, iar strategia va avea nevoie de mulți actori, însă ieșirea din amorțire a unor categorii sociale ce refuză, în mod curent, participarea activă la treburile cetății, distorsionate de ipocriziile politice și oglinzile mediatice mainstream, este o primă victorie.

Distanțarea de orice clișee referitoare la ignoranța și apatia noilor generații, confiscate, în condițiile unui deficit de realitate pe măsura așteptărilor, mai mult de piețele și schimburile virtuale, este semnul inconfundabil de schimbare. Nimic din patetismul protestelor sindicale, unde sicriele și crucile fac parte din recuzita obligatorie; în schimb, o scenografie alimentată din mediile pe care le construim zilnic, cu toții, în rețeaua a cărei libertate este amenințată de tratate cu nume sonore ca SOPA, PIPA, ACTA. Bannere care preiau jargonul informatic, deturnat în mesaj social (”ACTA – Error 404 File Not Found”, cabluri USB convertite în ștreanguri etc.), slogane în romgleza devenită limbă de circulație în rețea (”ACTA YUNO GTFO”, ”FACTAP”) sau jocuri sintetice de cuvinte (”Acest Căcat Trebuie Anulat”), simboluri prin care negocierea proprietății intelectuale e marcată în schimburile media curente (@, ©, CC) – din astfel de piese s-a compus discursul protestatar anunțat la megafoanele din aproape 20 de orașe românești. Chiar dacă, pe alocuri, pe scena anti-ACTA s-au grefat eternele motive de nemulțumire (”Salvați Roșia Montană”, ”Jos Băsescu”, ”Salvarea României – Regele Mihai” etc.), protestele de ieri s-au distins tocmai prin eliminarea obsesiilor curente și focalizarea, în cheie critic-ironică, asupra amenințării pe care Acordul Comercial pentru Combaterea Contrafacerii o reprezintă pentru viitorul cunoașterii libere. Indiferent de numărul mic de participanți, vitalitatea manifestațiilor și creativitatea lor, implicarea cât se poate de directă, pe aceleași principii peer to peer pe care le apărăm virtual, ar trebui în primul rând analizate și consemnate ca o schimbare de paradigmă. ”Generația adormită” de care vorbea Vlad Ursulean, lasă din ce în ce mai des și mai bine mouse-ul de-o parte, revenind acolo unde mesajele se fac auzite de mii de ani: în piață. O piață uriașă, care a conectat ieri peste 200 de orașe europene, ce a funcționat ca o rețea globală de socializare, de această dată offline.

Motivul care i-a coagulat pe protestatari este, după cum spune și Cristian Neagoe, unul dintre cei care a ieșit în Piața Universității din bucurești, este faptul că ”ACTA înseamnă o restrângere majoră a libertății de exprimare șia libertății de a fi private, a privacy-ului, a libertății personale, a libertății de a browsa orice vrei și de a copia orice vrei.” După părerea lui Neagoe, masterand în filosofie și organizator de evenimente culturale, ”ideea de proprietate intelectuală este o chestie inventată recent, pentru a proteja drepturile unor intermediari, ale unor companii care cu asta lucrează, cu acest petrol al secolului 21, cum i-a spus cineva. Ideea e că nu există un lucru precum proprietate intelectuală, toate lucrurile au fost făcute pe baza unor idei anterioare ale altor oameni, iar dacă noi începem să monetizăm chestia asta, e foarte clar că vom avea o mare problemă în a evolua. Pui o ștampilă că asta e ideea mea și nu poți s-o dai mai departe – în acest fel, oprești evoluția și din punct de vedere tehnologic și al civilizației. Termenii ACTA sunt foarte vagi: se poate întâmpla orice, de la un avertisment, până la tăierea netului sau chiar pușcărie. Inițiatorii merg foarte departe și pe ascuns, asta e cel mai nasol. Ok, hai să discutăm, dacă într-adevăr există drepturi intelectuale, dacă într-adevăr noi furăm munca altora, când de fapt, noi încercăm să avem acces la cultură și, până la urmă, câștigă tot statul care exportă cultură, SUA – ne uităm la o groază de filem de la Hollywwod. Și mai e o greșeală mare în cum gândesc oamenii ăștia. Dacă downloadezi un film, înseamnă că îl furi, ceea ce nu-i adevărat. Sunt foarte mulți oameni care cumpără un film tocmai pe ideea că și autorul trebuie să primească ceva, dar procentul pe care artiștii îl primesc din profitul de la orice act cultural este infim. Cel mai mult câștigă casele de producții și corporațiile care și-au pus copywright,” încheie Cristian Neagoe.

”Acest fenomen s-a întâmplat peste tot în țară! Nu fiți dezămagiți în orașul meu Timișoara s-au înscris 12.000 persoane și au venit 200, este un trend al celor de pe Facebook, prea puțini dintre ei înțeleg cauza! Rămaneți puternici! Și fiți pregătiți pentru următorul eveniment! We are Anonymous. We are Legion. We do Not Forgive. We do Not Forget. Expect Us !”, scrie cineva pe peretele evenimentului de Facebook ”Veniți cu noi – ACTA la gunoi!”. Aceasta este, de fapt, una dintre mizele pe care n-ar trebui să le considerăm secundare, în favoarea fetișului pentru statistica prezenței. Până data viitoare, să recapitulăm, cu materiale realizate, în cea mai mare parte, Do It Yourself, așa cum cere, de altfel, etica oricărui cetățean www, de către cei prezenți în piețe.

Bucureștiul anti-ACTA

Foto: Alex Rădescu