FOTO În imaginile lui Marin Raica, străluceşte lumina de sâmbătă dimineaţa

Când am ajuns la fotografiile lui Marin Raica, după o plimbare obişnuită prin cotloanele internetului, cu abundenţa lor vizuală şi promisiunea unei realităţi virtuale în culori cât mai aprinse, am avut impresia că legile timpului încep să funcţioneze diferit. Impulsul de a răsfoi, mai mult sau mai puţin absent, a făcut loc dorinţei de a-mi odihni privirea în cadrele parcă desprinse dintr-un imaginar colectiv. Lipsite de repere care să le fixeze fără echivoc pe hartă sau pe axa timpului, multe din imaginile lui au tonul amintirilor sau al scenelor recuperate din vise.

După zece ani în care a lucrat ca fotojurnalist pentru cotidianul Jurnalul Naţional, în care a surprins mereu lumea la focul continuu al actualităţii, Marin Raica a început să exploreze lumea într-o cu totul altă lumină. Şi tocmai această lumină, înţeleasă nu doar ca perspectivă nouă, ci şi ca spectru, e cea care înscrie fotografiile lui Raica într-un teritoriu al lui şi numai al lui.

“Când eram copil, credeam că în ziua de sâmbătă lumina e diferită de cea din restul zilelor. Nu aveam legătură cu fotografia, nici nu încercam să-mi explic asta în vreun fel. După ce am ajuns să lucrez ca fotograf, existau destule situaţii în care mă plictiseam, mă saturam de agitaţie sau pur şi simplu nu vedeam nimic în afară de rutina pe care o îmbrăcam în nişte clişee sigure şi acceptate. Atunci apreau momentele în care am făcut aceste fotografii pe care le-am asociat cu unele destul de personale şi la limita banalului. Revenind asupra lor, în toate am găsit acel refugiul dintr-o situaţie neplăcută, o mini-revelaţie, sinceritatea amatorismului şi plăcerea de a face fotografii dincolo de joburi, proiecte sau alte angajamente. Le-am grupat în seria Saturday Morning după ce, uitându-mă la una dintre poze, am avut un puseu de nostalgie şi mi-am amintit de chestia cu lumina de când eram copil,” povesteşte Marin Raica, pe care l-aţi mai întâlnit pe TOTB.ro, după ce, alături de Ioana Cîrlig, a documentat în 38 de zile atmosfera din 45 de foste oraşe industriale din România, prin proiectul Post-Industrial Stories. L-am invitat pe Marin să facă o selecţie de zece imagini de care, dintr-un motiv sau altul, se simte foarte legat.

Din toate aceste fotografii, ca de altfel din aproape toate foto-proiectele personale ale lui Raica, lipseşte cu desăvârşire căutarea febrilă a elementelor senzaţionale. Scenele din Saturday Morning invită la reverie şi la melancolie, chiar şi în absenţa unei amintiri specifice declanşate de vederea lor, şi asta prin libertatea pe care şi-o asumă, de a capta poezia realităţii cotidiene. O poezie pe care altfel nu reuşim s-o interceptăm decât în treacăt, cu coada ochiului, sau dacă scutim privirea de presiunea “vânătorii” pentru detalii ieşite din comun şi o lăsăm să absoarbă pur şi simplu compoziţiile din jur, aşa cum făcea, de pildă, şi Tarkovsky în Polaroidele lui.