Grindul Chituc este un mare grind maritim, care separă apele Lacului Sinoe (ale complexului lagunar Razelm-Sinoe) de cele ale Mării Negre. Complexul lagunar Razelm-Sinoe a fost un golf marin (prin care vasele marine intrau la portul Histria în urmă cu 2 milenii) ulterior separat de mare prin depunerea nisipurilor care au format cordoane litorale/ grinduri în mai multe faze, ultima de până acum fiind cea care a dus la constituirea grindurilor maritime actuale printre care și Chituc.
În cartea lui P. Gâștescu, Lacuri din România – Limnologie regională, Ed. Academiei R. S. R. București, 1971, la pg. 152 scrie: “Vârsta grindului Chituc este mult discutată în prezent. M. Bleahu (1962) presupune că s-a format în secolele II-III e.n., iar P. Coteț (1970), pe baza unor argumente cartografice (portulanul lui Mariano Saundo -1320) și arheologice, crede că s-a format mai recent (secolele IX-X e.n.).”
Grindul Chituc se întinde între Gura Portiței și capul Midia; are o lungime de cca. 27 km, lățimea de 1-2 km cu un maxim ajungând la cca 4 km și înălțimea de 1,5-2 m. Suprafața este de cca. 7.300 hectare, din care zona strict protejată situată în nord, are 2.300 ha și face parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Cordonul de nisip al grindului se află în bătaia valurilor mării dinspre est, factor care duce la transformarea detaliilor peisajului; astfel, în zonele unde fâșia de nisip este strâmtă și puțin înălțată peste nivelul apelor, la furtuni mari se pot deschide guri de comunicare între apele lagunei și cele marine, la nordul grindului existând cca 7 locuri unde limita dintre mare și lagună are în mod natural caracter intermitent… cu închideri și deschideri “depinzând de situație”… până la consolidări făcute de către imbecilii-amenajatori. Recent a avut loc un mare scandal privind “consolidările” de drum prin zona strict protejată, un subiect având conexiuni cu afaceri imobiliare, “dezvoltarea turistică” a plajelor șamd.
La marginea estică, spre mare, peisajul dominat de nisipuri și scoici scoase de valuri, cu vegetație ierboasă de sărături și vegetație stepică este diferită de situația dinspre vestul grindului, unde la marginea apelor sălcii ale lacului Sinoe se întind mari suprafețe de stufăriș. Peisajul grindului prezintă cordoane de nisip, dune de nisip, adâncituri sărăturate cu ape temporare, băltiri și lacuri permanente. Se cunosc de aici cca 250 de specii de plante.
Fotografierea pe aici oferă multe momente înălțătoare, cu peisaje spectaculoase, nenumărate păsări mai cu seamă limicole șamd. La fel, fotografiatul oferă și frustrări de o secundă, spre exemplu când șacalul (Canis aureus) care stătea în poziție perfectă, la lumina perfectă… deja în focusul obiectivului… cu o mișcare bruscă dispare în smârcuri… definitiv.
PS. Mulțumiri sincere colegilor care au ajutat la identificarea unor taxoni și abordarea unor aspecte ale realității din zonă (dr. Mariana Arcuș, dr. Marian Tudor, dr. Ion Constantin, dr. Marius Skolka, drd. Cosmin Manci, drd. Alexandru Doroșencu).
Imagini din avion de pe traseul Grindul Chituc – Grindul Perișor – Grindul Sacalin – Zătoane, la limita dintre Complexul Razelm-Sinoe și apele Mării Negre.
Vânturel de seară (Falco vespertinus), femelă
Cucuvea (Athene noctua) ascunsă pe tipul zilei printre betoanele fostei exploatări de nisip
Stârc galben (Ardeola ralloides)
Chiră de mare (Sterna sandvicensis)
Cormorani mari (Phalacrocorax carbo)
Crab (Rithropanopaeus harrisii tridentatus) specie invazivă cu o puternică creștere populațională la sfarșitul secolului 20, ajunsă acum una dintre speciile dominante în Marea Neagră.
Eryngium maritimum
Broaște verzi poți vedea ieșind din apele mării, care aici nu sunt prea sărate, odată ce apele danubiene se preling către sud pe lângă coastele românești.
Mac galben (Glaucium flavum)
Midii (Mytilus galloprovincialis)
Cărăbuș din specia Anoxia orientalis
Cepaea vindobonensis
Pupăză (Upupa epops)
Omidă a fluturelui Lasiocampa trifolii
Zygaena filipendulae
Vipera de stepă (Vipera ursinii moldavica/ Vipera renardi)
© dr. Peter Lengyel
Acest articol a fost preluat de pe site-ul dr. Peter Lengyel. Aici puteţi urmări mai multe imagini de la Grindul Chituc.
Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.
Puteţi urmări şi:
FOTO Grindul lupilor sau paradisul pasarilor
FOTO Canaraua Fetii: Natura amenințată de clopotul bisericii
FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Cum ar putea arăta Paradisul
FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Biodiversitate demnă de Arca lui Noe
FOTO Histria, locul unde natura a luat în stăpânire ruinele vechilor civilizații
FOTO Lacul Techirghiol, cu totul altfel decât în cărțile poștale
FOTO O lume spectaculoasă, dar ignorată: Limanu, Dobrogea
FOTO Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea
FOTO Pădurea Hagieni – Dobrogea
FOTO Dunele marine de la Agigea
FOTO Rezervaţia Allah Bair – Dobrogea
FOTO Vama Veche – 2 Mai: Înapoi la sălbăticie
FOTO Festivalul Antic și Medieval – Aeternus Maramorosiensis 2011
FOTO Bialowieza – Ultima pădure de şes din Europa
FOTO Zboruri peste verde – Maramureş
FOTO Ecosisteme din Transilvania: Pădurile de fag
FOTO Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş
FOTO Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș
23 de comentarii
Felicitari!
Aceasta serie de articole este excelenta!
Citind-o cred ca e imposibil sa nu te indragostesti de aceste locuri.
Cred ca aceste articole, traduse in limbile de circulatie, ar face mai mult bine Romaniei decat multe alte resurse media existente.
Pingback: FOTO Parcul Național Munții Măcinului. 50% din specii pe 1% din suprafața României | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Pădurea Babadag: Biodiversitatea de la balcanic, la submediteranean | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Pădurea Niculițel – Valea Teilor: Un peisaj de basm al Dobrogei | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: Parcul Natural Usedom – Germania | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Rezervația Biosferei Urdaibai – Spania | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Parcul Național Gir – Natura captivantă a Indiei | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Parcul Naţional Triglav – Slovenia: Un paradis european | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Trezirea naturii în Parcul Naţional Kampinoski – Polonia | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Groapa Ruginoasă – Munții Apuseni | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Parcul Natural Roussenski Lom – Bulgaria | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: Delta Ebro – Spania | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: Protejarea Naturii prin Forța Imaginii | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: În zbor cu vulturii: Parcul Natural Torcal de Antequera – Andalusia – Spania | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Rezervaţia Naturală Râpa Roşie | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Iezerul Mare – Munţii Igniş | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Munţii Ţibleş | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Situl Natura 2000 Ciocănești – Dunăre | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Detunatele, spectacolul stâncos din Apuseni | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Călătorie pe ape și uscat: Situl Ramsar Confluența Olt-Dunăre | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Pe urmele lui Grigore Antipa, la Situl Natura 2000 Vedea – Dunăre | TOTB.ro - Think Outside the Box
Pingback: FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Ramsar Suhaia | TOTB.ro - Think Outside the Box