Nu are noroi sub unghii și cizme de cauciuc, ci Converși în picioare și laptopul pe umăr. Așa arată grădinarul urban din zilele noastre, care ziua lucrează cu softuri și coduri, ca programator, și seara udă în grădină. Ștefan face parte dintr-un grup de guerrilla gardening din București care plantează pomi, arbuști sau legume prin parcuri sau în jurul blocurilor, încercând să transforme, spre nemulțumirea Primăriei, un oraș poluat într-o grădină de zarzavaturi.
de Roxana Bucată
“De ce să nu-ți crești singur hrana”, se întreabă Ștefan, după o plimbare pe bulevardul Camil Ressu din București, unde mi-a arătat niște ghivece stradale goale. “Au ras tot cei de la Primărie”, îmi explică el arătându-mi, pe telefon, pozele cu ce plantase acolo – floarea soarelui și roșii.
Și din grădinile din cartier au căzut victime un agriș și un măr plantate de el. Se pare că astfel de plantări nu se potrivesc cu planurile urbanistice ale Primăriei, care nu își dorește ca Bucureștiul să devină o grădină de zarzavaturi. “Intri în conflict cu Primăria. Ei vor ca orașul să arate într-un fel și tu te apuci să pui pruni. Ei pun petunii și tu te apuci să pui căpșuni”, spune Ștefan.
Plante ornamentale își doresc și vecinii lui sub geam, în locul căpșunilor și al cepei pe care le plantează Ștefan în fața blocului. “Ei vor trandafiri, nu înțeleg ce fac eu, li se pare ciudat să plantezi altceva în afară de plante de decor. Tinerii sunt mai deschiși la asta, sunt mai încântați. A trecut, odată, un grup de liceeni pe aici când plantam și li s-a părut foarte cool”, spune programatorul-grădinar.
În fața blocului, și-a plantat toamna trecută trei bambuși, iar primăvara asta căpșuni, fire de ceapă, un mur, napi și roșii, care cresc, timid, printre mașinile parcate una lângă alta. La stradă a mai plantat un nectarin pe care îl udă regulat, un piersic și un măr într-un spațiu de joacă al copiilor, pomi care au rezistat eroic în fața motocoaselor angajaților Primăriei. În balcon, Ștefan și-a plantat pătrunjel, mărar, curmali, roșii și multe alte plante.
Bucureștiul e poluat și trist, iar în zonele cu verdeață e monoton, vezi numai copaci și iarbă. În viziunea lui Ștefan, mediul trebuie să fie mai divers, iar copiii trebuie să aibă șansa, în oraș, să interacționeze cu natura. Pasiunea lui pentru natură e veche, de când era copil și se juca prin copaci. “Mi se pare fascinant să pui o sămânță, să vezi cum crește o plantă și din ea să mănânci. Ai o recompensă și nici nu e ceva complicat. Nu e muncă multă. Planta crește singură, îi dai doar apă și lumină. Ai o satisfacție foarte mare”, spune el.
Pentru ultima plantare, a cumpărat semințe de la supermarket, altă dată a luat răsaduri de pe eBay, din China a luat semințe de bambus, din America a mai luat plante, dar și din România a cumpărat căpșuni de pe Okazii cu 0,8 lei bucata. Nu e întotdeauna costisitor să plantezi – după ce a mâncat curmale, a plantat semințele și a ieșit curmalul. Oricine poate face asta. Poți să plantezi ananas sau ardei iute: cumperi ardei iute de la piață, plantezi sămânța, cu pământ din fața blocului, uzi planta și mănânci ardei iuți crescuți cu mâna ta. Înveți de pe internet sau din greșeli – dacă se usucă planta, înseamnă că ai făcut ceva greșit.
Plantele lui Ștefan cresc natural, fără îngrășământ, cu o intervenție cât mai mică din partea omului. “Până acum plantele așa s-au descurcat, tehnicile de agricultură intensivă au dus la degradarea solului”, explică grădinarul urban.
El speră ca, în viitor, să reușească să-și hrănească toată familia din fructele și legumele plantate de el, practicând o agricultură care să respecte principiile permaculturii. Până atunci, continuă să înverzească spații abandonate din București, fără să se lase demotivat când munca și investiția sa se duc pe apa sâmbetei.
Ștefan a început să planteze în jurul blocului toamna trecută
Prima plantă a fost un bambus
Acum are trei bambuși în grădină
Căpșunii abia se văd între celelalte plante
În colțul grădinii crește, timid, un mur
Un exemplar care a înflorit deja
Napii împânzesc cea mai mare parte a grădinii
Fructul napilor are un gust între măr și morcov
Napii se înțeleg foarte bine cu ceapa, capșunile și pomii fructiferi
Grădina trebuie să fie cât mai diversificată, plantele fiind combinate în funcție de relația dintre ele
After: Primăria a ras floarea soarelui din ghiveciul stradal, unde a plantat-o Ștefan
Before: Floarea soarelui plantată de Ștefan
Nectarinul a fost plantat de Ștefan, dar este îngrijit și de vecini
Stefan practică un grădinărit cât mai non-intruziv în viața plantei
In ghiveci au fost roșii plantate de Ștefan, dar angajații Primăriei au decis că arată mai bine așa
Agrișul a căzut victimă motocoaselor de la Primărie
În parcul de joacă al copiilor rezistă un măr
Un alt măr, însă, nu a fost la fel de norocos
Ștefan are și o colecție impresionată de plante în balcon:
Ananas
Aloe
Căpșune
Citrice
Ciupercă
Curmal
Floarea soarelui
Mango
31 de comentarii
Felicitari!
Şi eu am avut probleme asemănătoare cu primăria, la Timişoara: http://mariusmioc.wordpress.com/2010/06/28/primaria-timisoara-a-distrus-un-puiet-de-mar-pe-care-l-sadisem/
he-hee, foarte tare Stefan :-)))
Evident ca primaria nu vrea plante si pomi fructiferi. Pentru ca alea sunt perene si au nevoie de putina ingrijire. Iar ei vor sa planteze in fiecare an. Ca sa sifoneze banii din buget.
Din pacate initiativa este ilegala.
http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_spatii_verzi.php
Nu ma leg de faptul ca e buna sau rea, ca e Stefan un erou sau nu. Pur si simplu e o ilegalitate.
Haideti sa nu mai incurajam astfel de lucruri.
Probabil ca exista si vreo metoda prin care se poate legaliza initaitiva. Un acord cu autoritatile, sau ceva de genul.
Si apropos, mi-a placut asta: http://www.ted.com/talks/ron_finley_a_guerilla_gardener_in_south_central_la.html
Plantarea si ingrijirea, din ce am citit in acea lege, nu sunt ilegale. Insa se pare ca ar putea aparea probleme in momentul toaletarii (Art 5.c, daca toaletarea este interpretata in acel fel) si a colectarii fructelor sau plantelor medicinale (Art 21.i)
Articolele care privesc persoanele fizice sunt 2, 5, 18, 21, 23.
Mai mult, in Art. 2, se pare ca se incurajeaza plantarea:
“Statul recunoaste dreptul fiecarei persoane fizice la un mediu sanatos, accesul liber pentru recreere in spatiile verzi proprietate publica, _dreptul de a contribui la amenajarea spatiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori si arbusti, in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare_.”
http://dexonline.ro/definitie/demotivat asta asa, ca sa mai evitam adaptarea gresita a englezismelor
Fain. Dar n-aş consuma plante care cresc în poluarea urbană. Aş planta mai degrabă cânepă (Cannabis sativa) sau altă plantă nativă care creşte rapid şi necesită puţină îngrijire. Mai ales că s-ar isteriza şi autorităţile, deci ar fi subiect fain de presă.
http://www.agroromania.ro/articole/Plante-textile/canepa-cultivarea-canepei-legislatie-si-avize-pentru-a-cultiva-canepa-301.html
gigel, ce cumperi de la supermarket e uneori mai dăunător sănătăţii decît fructele crescute în poluarea urbană.
Tot legat de politica Primăriei Timişoara despre spaţii verzi:
Ideologia statului maximal, triumfătoare în Timişoara: pentru orice copac sădit trebuie autorizaţie
http://mariusmioc.wordpress.com/2008/11/18/ideologia-statului-maximal-triumfatoare-in-timisoara-pentru-orice-copac-sadit-trebuie-autorizatie/
Şi-ncă una pe aceeaşi temă:
Primăria Timişoara îndeplineşte planul cincinal european la spaţii verzi
http://wp.me/pjejF-6I
Felicitări Stefan! 🙂 Succes în continuare şi răbdare alături de perseverenţă! 😉
Multumesc pentru laude 🙂
Bravo Stefan
Ar trebui sa sti ca plante precum capsunii, napii, murii sunt plante care se inmultesc foarte repede si acapareaza suprafete din ce in ce mai intinse, cu greu scapand de ei dupa aceea,nemaiputand cultiva nimic in jur.Cand ti se vor face legumele plantate peste tot in Bucuresti,ramase de izbeliste fara sa fie udate,ingrijite sa ma anunti si pe mine. Munca ta mi se pare o copilarie.Nu am cuvinte de lauda pentru tine.Daca era asa de simplu Romania era nr.1 in lume la agricultura. Asa ca vezi de plantele tale din balcon, studiaza-le modul de crestere si ingrijire si nu mai scrie prostii din astea….
@ A …..Amice,stii ceva? Esti …..vorba lui Caragiale !! Pustiul a dovedit ca are ceea tu nu vei avea nicicand si anume coloana vertebrala !De rahati frustrati care critica la tot pasul,NOI ne-am cam saturat ! Bravo pustiule,Tot Inainte !
‘tu-ti …. este o initiativa de laudat. as prefera sa scap de oameni prosti ca tine. eu imi doresc pomi fructiferi, legume etc pe domeniul public. sunt sigura ca o mana de oameni si un inginer nu ar costa mult primaria. atat de mult cat se cheltuiesc cu panselutele. dispari
Acest tanar ar trebui incurajat, stimate A. Poate ca pare o copilarie, insa cu mai multi astfel de oameni, orasele noastre ar incepe sa arate cumva. Ghiveciul acela gol, din care Primaria a smuls plantele arata exact ca si capul gol de viziune al dragilor nostri edili. In ce priveste plantele care cresc repede si ar “invada” suprafetele extinse pe care nu se va putea cultiva altceva- a propos- ce se cultiva acum: buruieni si scaieti? Felicitari, Stefan. Nu e o idee noua, insa sper sa ajung sa vad schimbarea pe care incerci sa o faci dand roade.
Pingback: O întrebare interesantă: este agricultura urbană o formă de gentrificare? | TOTB.ro - Think Outside the Box
Salut, sunt interesat de unde ai luat materialul genetic necesar pentru infiintarea plantatiei de napi si semintele de floarea soarelui.
Felicitari Stefan, pot sa te intreb de unde anume ai procurat bambusul?
Felicitari!Cultiva-ti pasiunea si nu te lasa intimidat!Intotdeauna cand faci ceva “altfel” se vor gasi mii dintre cei care nu fac nimic sa te critice!
Infiinteaza o asociatie si fa-i reclama intensiv! Toata Romania sa procedeze asa!
Felicitari! O idee minunata!
Hispsteri infecti… vor doar sa atraga atentia
Nu știți cumva de oameni interesați de guerilla gardening în Cluj?
Buna! Initiativa poate parea buna, dar nu cred ca metoda e cea mai potrivita.
Bucurestiul se afla printre locurile fruntase la poluare. S-au facut analize ale solului din oras si s-au gasit cantitati de plumb uriase. Nu cred ca as consuma fructe / legume crescute in astfel de conditii. Si pana la urma, plantele ornamentale au rolul lor.
Exista un motiv pentru care legumele se planteaza in gradini si florile in parcuri. Cand ies la plimbare pe un bulevard, mai mult ma incanta sa vad un strat de flori decat niste fire de rosii. Intr-un plan urbanistic bine gandit sunt alese plante care sa “rezoneze” cu poluarea orasului, cu aspectul general al unui spatiu verde etc.
Ai putea lua exemplu de la elvetieni unde se practica agricultura in felul urmator : la marginea orasului (la cativa zeci de km) fiecare doritor are un lot de pamant, ingradit, cultivat, o cabanuta minuscula unde-si pastreaza probabil uneltele etc…..
Spor si pofta buna!
wow! ce noutate! se face prin europa si sua de ani de zile. Ca de obicei am copiat si noi de la altii. Numai ca ghiciti ce: prin tarile astea civilizate nu e plin de rahat de maidanezi prin toate spatiile verzi. N-as manca nimic care creste aproape de sol in astfel de gradini.
Salut Stefan, am niste puieti de castan comestibil care se pot planta in ferestrele iernii 🙂 cred ca suntem pe aceeasi lungime de unda 🙂 hai sa raspandim visul acesta inocent si cu ochii deschisi; vreau sa ne intalnim, da-mi un telefon la 0743358073 sau adauga-ma e facebook cu numele din semnatura.
FELICITRAI, STEFAN! SI EU SUNT PASIONATA DE ASTFEL DE LUCURURI..EU MAI ARUNC SAMBURI DE PIERSICI SAU CAISI PE SPATIILE VERZI DIN FATA BLOCURILOR, PENTRU CA STIU CA SE PRIND DESTUL DE USOR PIERSICII, MAI ALES ATUNCI CAND PLOUA. IN LOC SA NE MULTUMEASCA CA FACEM NOI TREABA CELOR DE LA PRIMARIE CARE IN LOC SA PLANTEZE MAI MULT EI DISTRUG, SAU FAC DOAR DE OCHII LUMII, DAR NIMIC FACUT CU PASIUNE NU TE POATE BUCURA, LA ANGAJATII PRIMARIILOR TOTUL ESTE PROTOCOLAR, NU DIN SUFLET. MII DE FELICITARI PEBTRU TREABA PE CARE O FACI! lOREDANA DIN RAMNICU-VALCEA, TE SALUTA. VREM O ROMANIE MAI VERDE!!!