Între Brașov și Sibiu, în vecinătatea cursului din Transilvania al Oltului, se poate vedea Abaţia Cisterciană Kerc – Kertz – Cârţa, fondată în 1205 (1206?) de II. András király – Andrei al II-lea al Ungariei, Rege aparținând Dinastiei Arpadiane.
Ordinul Cistercian este originar din Franța și s-a extins în Europa. În conformitate cu obiceiurile ordinului cistercian, primele clădiri au fost realizate din lemn, în anii 1205-1206. Apoi, în vecinătatea acestora, prin 1210-1215, a fost construită o capelă de piatră, ale cărei fundații au fost aduse la lumină în 1927, prin cercetările de arheologie ale lui Victor Roth. Construcția mai reprezentativă a început în 1230, dar invazia mongolă din primăvara anului 1241 a dus la o întrerupere a lucrărilor.
Marea Invazie a Hoardei de Aur Mongole a devastat peisajul est-european… Puhoialele de mongoli au trecut cu ușurință în 3 locuri peste Carpați. Cetățile transilvane au căzut rapid în fața lor. Până și IV. Béla király – Regele Béla al IV-lea al Ungariei, a scăpat cu greu din fața puhoaielor mongole care au nimicit oastea în cadrul uneia dintre bătălii, iar cavalerii templieri erau neputincioși în fața numărului mongolilor. Puțini oameni au rămas vii, ascunși prin ceva locuri inaccesibile. Activitatea de construire a fost reluată în 1260, în stil gotic timpuriu și matur, cu ajutorul arhitecţilor şi meșterilor pietrari aduși din Franța. Stilistic, construcția este asemănătoare cu cu Abația Pannonhalma din Ungaria (fondată în 997, iar din 1996 UNESCO World Heritage) și Abația Cisterciană Walkenried din Germania (fondată în 1127, din 2010 UNESCO World Heritage). Stilul de viaţă al cistercienilor era auster, inclusiv cu restricţii de hrană,… o viaţă focalizată pe ajutarea laicilor. Vara, călugării abaţiei Kerz plecau la abaţia-mamă din Pontigny – Franţa (cu care seamănă mult această construcţie), unde aflau despre cele mai noi descoperiri. Pe lângă ideile progresiste, au adus şi soiuri de viţă nobilă din Burgundia.
Abaţia este menţionată într-un document emis în anul 1225 de către Papa Honorius al III-lea. Documentul emis la 29 ianuarie 1322 de I. Károly Róbert király – Regele Carol Robert de Anjou al Ungariei (1308-1342), arată că abaţia cistercieană are aservite 10 aşezări umane din zonă: Kerch, Cruz, Messendorf, villa Nicholai, villa Abbatis, monte sancti Micahelis, Feldwar, Colonia, Honrabah și Kercz Olachorum. Lupte cu ortomanii din perioada 1421-1432 au dus la afectarea puternică a construcţiilor, iar oamenii din zonă se plângeau frecvent că existenţa abaţiei atrage atacuri ale inamicilor; la 27 februarie 1474, abaţia a fost desfiinţată de I. Mátyás király – Regele Matei Corvin al Ungariei, iar bunurile ei au fost transferate bisericii catolice din Sibiu.
Azi Abaţia Cisterciană Kerc – Kertz – Cârţa este în mare parte o ruină prăbuşită… care păstrează atmosfera arhitecturală impunătoare. Turnul care se păstrează, a fost construit în 1495. Se pot admira portalul gotic, deasupra având o rozetă de mari dimensiuni, ferestre ovale, fragmente ale zidurilor etc. Există o machetă a complexului, creată pe baza datelor ce se pot extrage din analiza ruinelor şi a documentelor păstrate. Acest loc a avut rol însemnat în viaţa politică, culturală, artistică, administrativă, religioasă etc a Transilvaniei medievale. Actualmente este biserică evanghelică-reformată. Kerc – Kertz – Cârţa în 1910 avea 954 locuitori, majoritatea saşi (germani). În 1992, existau aici 1192 locuitori, dintre care 198 saşi. În 2002, mai existau 915 locuitori.
Acest articol a fost preluat de pe site-ul biologului Peter Lengyel.
Un comentariu
Pingback: Scurtissime | Diverse | Robintel