Cu Cristian Vasile v-am mai făcut cunoştinţă pe TOTB, atunci când a lansat un alt proiect fotografic, dedicat jumătăţii pline a oraşului: Bucureşti Optimist. De curând însă, Cristian şi-a îndreptat privirea şi obiectivele dinspre oamenii şi arhitectura oraşului, spre alte specii cu care împărţim, adesea fără să ştim, viaţa în Bucureşti.
Nevastuică în Parcul Natural Văcărești
Dacă la prima vedere, am putea crede că deasupra Cişmigiului zboară doar ciori, iar deasupra Dâmboviţei doar pescăruşi, iar dacă principalii “abonaţi” la frimituri de pâine şi covrigi sunt vrăbiile şi porumbeii, fotografiile adunate în seria “Bucureştiul sălbatic” scot la iveală o lume populată cu numeroase alte specii. Am stat de vorbă cu Cristian despre plimbările lui prin parcuri, unde stă la pândă pentru a surprinde vreun ciuf de pădure, un fazan sau o nevăstuică.
Cum şi când ai ajuns de la Bucureşti Optmist la Bucureştiul Sălbatic?
Bucureştiul Sălbatic s-a născut în urma unei ieşiri în afara Bucureştiului cu Doru Panaitescu, ce a reuşit în doar 2 zile să-mi transmită şi mie pasiunea lui pentru păsări. Imaginile din Bucureşti am început să le fac de pe la mijlocul lui decembrie, anul trecut, iar pe 10 ianuarie am creat şi o pagină de Facebook dedicată proiectului. Totul s-a nimerit foarte bine pentru că fix în acea perioadă am avut la test nişte echipamente foto abia lansate de Canon exact pentru acest gen de fotografie.
Care ar fi cele mai dificile părţi ale fotografiei de animale şi păsări?
Cu siguranţă cel mai mult ai nevoie de răbdare. La fel de important e să cunoşti comportamentul vietăţilor pe care vrei să le pozezi. După un timp începi să cunoşti ce obiceiuri are şi cum se comporta fiecare specie în teren şi ajungi să le anticipezi mişcările, ceea ce e extrem de important în fotografia de animale. Pentru a realiza fotografii cât mai speciale, trebuie să ieşi la pozat în tot felul de situaţii în care în mod normal ai sta în casă. De exemplu, pe ninsoare abundentă, cu zăpadă până peste genunchi, sau dimineaţa odată cu răsăritul soarelui. Sau câteodată e nevoie să intri în apă sau să mergi pe lacuri îngheţate sperând că nu cedează gheaţa etc. Un alt lucru relativ dificil e că, de obicei, mergi la pozat singur în locuri foarte necirculate şi dacă păţeşti ceva nu prea e nimeni să te ajute. Un alt aspect destul de dificil e efectiv pozatul de păsări, pentru că până acum am vorbit mai mult de ce faci în teren. Păstrarea în cadru şi în focus a unei păsări care zboară cu viteză pe lângă tine, iar tu ai în mână ditamai teleobiectivul nu e treabă chiar uşoară. Mai ales dacă vrei să ai în clar doar anumite zone. Sunt multe părţi dificile, dar după un timp începi să le stăpâneşti.
Cinteză în Parcul Natural Văcăreşti
Vânturel roşu în Parcul Natural Văcăreşti
Sticlete în Parcul Natural Văcăreşti
Colaborezi cu specialişti care te ajută să identifici locurile cu specii diverse, precum şi speciile ca atare?
Din câte am înţeles, în general în oraşe, parcurile sunt locurile unde poţi vedea cele mai multe specii de păsări. Aşa că am hotărât să iau parcurile la rând şi am făcut pentru fiecare parc câte un album foto separat. Pentru identificarea speciilor mă uit într-un determinator, o carte cu toate speciile de păsări din Europa descrise până la cele mai mici detalii. Dacă nu reuşesc să le identific acolo îi întreb pe Doru, Cristian Mihai sau sunt ajutat de alţi pasionaţi mult mai cu experienţă decât mine, întâlniţi pe net. Dar îmi place să cred că deja, după chiar prima lună de pozat, am reuşit să identific majoritatea speciilor ce pot fi văzute în Bucureşti chiar înainte de a pune aparatul la ochi.
Care ar fi cele mai bogate zone din Bucureşti în materie de faună?
N-am apucat să vizitez decât vreo cinci zone în Bucureşti, dar pot spune că în (viitorul) Parc Natural Văcăreşti am fotografiat cele mai multe specii. Probabil şi pentru că aici am fost cel mai des şi pentru că e cea mai sălbatică zonă dintre cele vizitate momentan. Şi în Herăstrău am văzut multe specii, dar nu am apucat să parcurg decât o mică parte din el.
Ciuf de pădure în Parcul Natural Văcăreşti
Mascul de fazan, Parcul Natural Văcăreşti
Vânturel roşu în Parcul Natural Văcăreşti
Care sunt cele mai surprinzătoare descoperiri în materie de “sălbăticie” a Bucureştiului?
Dacă te referi la descoperiri personale, cred că e vorba de nevăstuica pozată la începutul acestui an în Văcăreşti. A apărut pur şi simplu la câţiva metri de mine. A început să facă nişte tumbe aparent haotice şi după (probabil) 30 de secunde a dispărut. Altfel, mă bucur de fiecare nouă specie pe care o descopăr. Fiind extrem de novice, fiecare specie e o mare descoperire pentru mine. Ajung acasă şi studiez fiecare specie nou pozată pentru a o înţelege cât mai bine. În acest fel, am reuşit în timp să mă apropii din ce în ce mai mult ele.
Ai avut până acum experienţe mai aparte în foto-“vânătoarea” de specii ?
Am încercat să stau la pândă nemişcat în zone în care ştiam că mai devreme sau mai târziu sigur apare o anumită specie pe care o tot văzusem anterior pe acolo. Aşa am păţit în cazul fazanilor, dar nu am reuşit să stau mai mult de o oră. Nu a apărut niciun fazan. Cele mai bune poze le-am făcut cu mult noroc şi ceva research înainte. N-am avut parte de experienţe marcante, ci de multe experienţe mici, dar din care am avut multe de învăţat şi care mi-au adus multe satisfacţii. De exemplu, am ajuns de trei ori acasă cu încălţările pline de apă (iarna) pentru că am vrut să fac anumite cadre ce necesitau intrarea în apă. Am avut baftă să mă apropii foarte mult de un vânturel roşu ce tocmai prinsese un şoarece. Am descoperit un copac unde ştiam că tot timpul este un ciuf de pădure. Am fotografiat 4 specii de piţigoi în 3 săptămâni. Până atunci nici nu ştiam că piţigoii sunt de mai multe feluri. Am fotografiat cea mai rapidă fiinţă de pe Pământ: Şoimul călător care se zice că ajunge la 322km/h şi cea mai mică pasăre din România: Auşelul cu cap galben. Şi tot felul de experienţe aparent mici, dar care pentru mine au fost foarte interesante.
Vânturel roşu care tocmai a prins un şoarece
Ciuf de pădure, Parcul Natural Văcăreşti
Şorecar comun în Parcul Natural Văcăreşti
Care sunt, din câte ai observant, cele mai des întâlnite animale sălbatice din Bucureşti?
Până să mă apuc de pozat animale eram destul de convins că în Bucureşti nu prea există nimic altceva pe lângă ciori, vrăbiuţe şi porumbei. Lăsând aceste specii la o parte, pot spune că acum văd foarte des piţigoi, botgros, ciocănitoare, mierlă, vânturel roşu, lişiţă, raţă, pescăruş, cinteză, cocoşar etc. Interesant e să descoperi cât de diferit arată masculul faţă de femelă în cazul anumitor specii. De exemplu, la raţa mare sau la fazan. În general, am observat că în cazul păsărilor, de obicei masculii sunt mult mai viu coloraţi decât femelele.
Cum ai vrea să continui Bucureştiul Sălbatic ?
Am mai multe variante, dar încă nimic bătut în cuie. Oricum, în primăvară reapar multe specii care acum sunt plecate în zone mai calde, iar o parte din cele pe care le putem vedea încă în Bucureşti pleacă înspre nord. Deci la primăvară revin cu o nouă serie de imagini cu specii noi. Sper să surprind şi câteva mamifere pe lângă păsări.
Auşel cu cap galben, Parcul Kiseleff
Ţiclean, Parcul Kiseleff
Botgros, Parcul Kiseleff
Mascul de raţă mare, Parcul Tineretului
Măcăleandru în Parcul Herăstrău
Veveriţă în Parcul Herăstrău
Fotograful Cristian Vasile, pe teren în Parcul Natural Văcăreşti. Foto: Victor Arsene
Mai multe imagini din Bucureştiul Sălbatic, urmăriţi pe pagina de Facebook a proiectului.
Puteţi accesa şi: