Vă mai amintiţi cum arătau mărţişoarele acum 10 – 20 de ani? Sau acum 30 de ani? Care era moda fiecărei primăveri, ce modele noi apăreau pe piaţă? Pare că, de la un an la altul, cu oferta tot mai bogată de mărţişoare, uităm de cele din anii trecuţi. Când am “aterizat” în colecţia de câteva sute de mărţişoare a mamei mele (în 35 de ani de profesorat au fost mulţi copii şi, drept urmare, multe mărţişoare, iar mama nu le-a aruncat), m-am trezit într-un veritabil tur “oldies, but goldies” al mărţişoarelor.
De la mărţişoarele simple, tradiţionale, adică un fir alb cu roşu împletit şi nişte ciucurei, eventual cu un ban de argint, la florile din plastic, mai mari sau mai mici, la figurine din diverse materiale, de la pâslă la pânză, argint ori chiar aur, de la coşari cât mai simpatici la potcoave date pentru noroc, de la pisici sau căţei din biluţe la pandantive sau broşe din scoici şlefuite; de la fluturi cu aripi colorate la felicitări cu şnurul clasic încorporat, la flori uscate şi transformate în mărţişor, cărţi miniaturale de joc, chihlimbar sau chiar bucăţi de film prinse pe carton colorat. Şi nu am enumerat decât vreo câteva. Partea frumoasă este că, din atâtea sute de mărţişoare, multe au rămas cu tot cu câte o poveste – şi bănuiesc că acesta e motivul pentru care nu au ajuns la gunoi. Există şi colecţionari pasionaţi de mărţişoare, care adună cu miile, de-a lungul anilor. Dacă tot e 1 martie şi am deschis dulapul cu amintiri, să vedem cum arătau mărţişoarele acum 20 – 30 de ani. Am ales doar câteva din cele vreo 400 strânse de mama (şi nu sunt două la fel în colecţie). Voi mai aveţi pe acasă mărţişoare vechi?
8 comentarii
Pingback: Traditions: Mărţişor | Romanian Itineraries
Pingback: Mărțișooor at Miri Bratu
Foarte frumoasa incursiune in amintirile mamei tale, devenite si ale noastre, totodata. A fost o surpriza frumoasa sa imi reamintesc de multe din martisoarele copilariei si ale adolescentei. Demers laudabil!
Minunat !! Ce amintiri deosebite mi-ai trezit ! Multumesc din suflet:))
frumos ,trezeste amintirile noastre mii de multumiri profesuarele , PS cred ca profesoarele si educatoarele (din aini 60- 90)cred ca au adevarate colectii de martisoare si ar fi bucuroase sa le arate si altora
excelentă colecție
Grozave amintiri …imi vreau “decoratiile” inapoi!:)
multumesc pentru ca ti-ai share-uit colectia 🙂
eu nu am pastrat nici martisoarele mele, nici ale bunicii si m-am bucurat sa mi le amintesc cu ajutorul tau, Camelia.
p.s. ai un stil de viata minunat! 🙂