FOTO Cum arată o fabrică de lemn și ce rămâne în urma exploatărilor

1

Operatorii economici care plasează lemn pe piața europeană trebuie să se asigure că lemnul respectiv nu provine din tăieri ilegale. Asta prevede un regulament european, EUTR 995 /2010, care a intrat în vigoare de anul trecut, din martie. El cere firmelor să implementeze un sistem de prevenție prin care să se asigure că lemnul pe care îl plasează pe piața europeană este recoltat legal, în condițiile în care cazurile de tăieri ilegale s-au înmulțit. În 2012, arată un studiu al organizației Greenpeace, existau aproximativ 50 de astfel de cazuri pe zi, față de 30 în perioada 2009-2011.

 

borsa

 

Radu Vlad, specialist silvic în cadrul WWF România, spune că regulamentul obligă companiile din domeniu să asigure trasabilitatea lemnului și să evalueze riscurile privind prevalența tăierilor ilegale în zona în care operează, iar acolo unde riscurile sunt semnificative, sa vină cu un sistem de prevenție suplimentar legislației în vigoare. Deși nu există o transpunere a regulamentului în legislația din România, firmele din țară nu sunt absolvite de aceste obligații față de partenerii din Uniunea Europeană. “Cine vrea să cumpere lemn din zona Borșa, de exemplu, ar trebui să se intereseze dacă zona e de risc. Dacă e zonă de risc, trebuie luate măsuri suplimentare adecvate față de cele impuse actualmente în legislație. Trebuie să prevadă inclusiv investigații în teren pentru a se asigura că lemnul este recoltat în mod legal”, spune Radu Vald. “Nu știu câți operatori din România respectă aceste aspecte”.

Am întrebat una dintre cele mai mari companii de pe piața lemnului din România, firma Schweighofer din Austria, care se ocupă cu prelucrarea lemnului pe care il achizitioneaza de la stat si de la privati și care are patru unități de producție în țara noastră – la Sebeș, Rădăuți, Siret și Comănești – și una în construcție la Reci, dacă are un sistem suplimentar prin care să se asigure că lemnul pe care îl achiziționează provine din tăieri legale. Compania ne-a răspuns că nu. “Contractele noastre de achiziție prevăd, în mod imperativ, că ‘Vânzătorul garantează proveniența legală a masei lemnoase și deținerea tuturor aprobărilor necesare conform legislației în vigoare’, iar masa lemnoasă achiziționată ‘nu provine din parcuri naturale sau arii protejate’”, se arată în răspunsul din partea companiei. “Controlul statului se exercită de către instituții publice și nu de firme private. Noi nu avem atribuții legale privind circulația materialului lemnos și, ca urmare, nu putem face decât să achiziționăm doar lemn cu proveniență legală, dovedită de avizele de însoțire a materialului lemnos”.

 

borsa1

 

Problema tăierilor ilegale este greu de controlat pentru că mare parte din păduri sunt deținute de proprietari privați și nu sunt administrate eficient. În plus, nu sunt asigurate nici servicii silvice. “Puțin probabil că cineva o să se asigure de reîmpăduriri. Doar dacă are disponibilitate morală si financiară să reîmpădurească. Mizăm pe ajutorul naturii și al lui Dumnezeu că acele suprafețe se vor reîmpăduri”, spune Radu Vlad. Potrivit specialistului WWF, cele mai multe păduri private nu au pază asigurată, iar proprietarul alege să profite de beneficiile pe care i le acordă pădurea atâta vreme cât nu primește niciun sprijin din partea autorităților pentru un bun de interes public. Potrivit legislației silvice, la recoltarea lemnului se plătește o taxă pentru fondul de conservare și regenerare, echivalentă cu un procent din valoarea lemnului (15-22% din valoarea masei lemnoase autorizate spre exploatare). Din acel fond, administratorul pădurii trebuie să asigure reîmpădurirea și regenerarea pădurii. În cazul tăierilor ilegale, spune însă Radu Vlad, nu putem vorbi de constituirea acestui fond de conservare și regenerare a pădurilor.

Compania austriacă Schweighofer construiește, în prezent, o fabrică de prelucrare a lemnului la Reci, în județul Covasna. A obținut aviz de mediu fără a efectua evaluarea de impact, deși firma urmează să prelucreze 1 milion de copaci la noua fabrică. Agenția pentru Protecția Mediului Covasna a considerat că acest volum de lemn nu are impact asupra mediului. Greenpeace a cerut demiterea directorului APM Covasna, dar nu a primit niciun răspuns de la Ministerul Mediului până acum.

Dacă nu vă puteți imagina cum arată 1 milion de copaci, vă arătăm câteva fotografii de la fabrica Holzindustrie Schweighofer din Rădăuți, județul Suceava, unde se prelucrează aproximativ 900.000 m3 de lemn pe an, într-un județ grav afectat de tăierile ilegale (peste 1.000 de cazuri în 2012, Suceava situându-se pe locul patru din țară, după Prahova, Mureș și Bacău).

 

_MG_4889

 

_MG_3871

 

_MG_4865

 

_MG_5002

 

_MG_5076

 

_MG_5151

 

_MG_5276

 

_MG_5453

 

_MG_7356

 

_MG_7420

 

_MG_7446

 

_MG_7478

 

_MG_7480

 

_MG_7485

 

_MG_7641

 

Fotografii de George Popescu

Citiți și:

Un milion de arbori tăiați anual – fără impact de mediu în viziunea autorităților

“Tăierea copacilor. O crimă”


Un comentariu

  1. LA MULTI ANI

    si

    Buna seara!
    As vrea sa va trimit foto care sa Va ajute la redactarea altor articole.
    Ex- placa-afisaj prin care se anunta “retrocedarea” unei MARI BUCATI DIN PARCUL TITAN – zona de langa Biserica Maramuresana.
    La fel si cu TAIERI DE PINI si felul in care s-a BETONAT MASIV in parc in urma cu 3 ani …(pe vremea lui Negoita -pe-de-le = “Livache”
    La fel dar re. la DEZASTRUL DIN ZONA CURTEA VECHE..

    Astept raspuns,
    Cristian

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger