FOTO Cum arată efectul activităţilor umane asupra lumii din jur

0

Overdevelopment, Overpopulation, Overshoot (Supradezvoltare, suprapopulare, supracreştere) este titlul unei noi cărţi realizate de experţi în conservarea naturii, care încearcă să aducă la lumină impactul umanităţii asupra planetei. Volumul, însoţit şi de o campanie, include fotografii şi eseuri care analizează legătura dintre oameni şi mediul natural. 

Autorii cărţii despre care puteţi afla mai multe aici, îşi propun să “prezinte realitatea gol-goluţă a unei lumi transformate de activitatea oamenilor, activitate care ameninţă viitorul, precum şi diversitatea înfloritoare a vieţii pe care o împărtăşim pe planetă.” Dincolo de impactul activităţii umane, volumul analizează şi fenomenul creşterii demografice fără precedent — în fiecare săptămână, peste 1,5 milioane de copii se nasc pe Pământ –, în raport cu amplificarea disparităţilor sociale şi a reducerii biodiversităţii.

În cele ce urmează, vă invităm să urmăriţi o selecţie de imagini din capitolul Feeding Frenzy, al cărţii Overdevelopment, Overpopulation, Overshoot.

1

Recoltarea în Matto Grosso, Brazilia. Sursa: Henri Bureau/Sygma/Corbis. 

Asigurarea hranei pentru mai bine de 7 miliarde de oameni se dovedeşte o sarcină complicată, în ciuda activităţilor agricole intensive. Potrivit Naţiunilor Unite, circa 5 miliarde de hectare sunt utilizate în prezent pentru culturi şi păşunat. Cu toate acestea, circa un miliard de oameni suferă de foamete, iar aproape încă un miliard trăiesc la limita subzistenţei. La nivel global, agricultura tradiţională la scară mică este scoasă treptat din calcul de către monoculturile industriale, destinate exporturilor. Irigaţiile duc la secarea straturilor acvifere şi a râurilor, iar fermele de animale sunt poluatoare şi implică numeroase probleme etice. 

2

Perimetru de irigare în Kansas, SUA. Sursa: Google Earth/Image Landsat

“Asimilarea… începe prin curăţarea biodiversităţii şi prin sărăcirea multora: exploatarea şi otrăvirea solului; insuflarea fricii către animale, astfel încât se feresc cât pot de prezenţa noastră; redenumirea peştilor ca “drept de pescuit,” a animalelor drept “şeptel,” a râurilor drept “apă dulce,” a copacilor drept “materie lemnoasă,” pentru a întemeia conceptual întreprinderea umană a exterminării şi demersurile de capitalizare. Impactul asimilării este asiduu şi se înrădăcinează în experienţa alienării şi a cnvingerii oamenilor că sunt îndreptăţiţi asupra naturii.” – Eileen Crist

3

Sere din Almeria, Spania. Sursa: Yann Arthus-Bertrand

“Suntem sclavi, în sensul în care depindem pentru supravieţuirea zilnică de imperiul agrico-industrial care funcţionează după legea “extindere sau extincţie”, pe care specialiştii nu-l pot descifra pe de-a-ntregul şi pe care administratorii nu-l pot administra. Şi care, mai mult, devorează resursele lumii într-un rism exponenţial.” -Edward Abbey

4

Pulverizarea pesticidelor într-o seră din Nicaragua. Sursa: Peter Essick

“De ce ar trebui să tolerăm o dietă pe bază de otrăvuri uşoare, o locuinţă într-un mediu insipid, un cer de cunoştinţe care nu ne sunt tocmai duşmani, zgomotul maşinilor care ne aduce aproape în pragul nebuniei? Cine ar vrea să trăiască într-o lume care nu e întru totul fatală?” – Rachel Carson

5

Câmpuri agricole din China. Sursa: Google Earth/2014 Digital Globe

“Globalizarea, care încearcă să amalgameze toate economiile locale, regionale şi naţionale într-un sistem unic, necesită omogenizarea formelor adaptate local de agricultură şi înlocuirea lor cu sisteme industriale — administrate central, bazate pe folosirea intensivă a pesticidelor, pe monoculturi destinate exportului –, concepute să genereze o gamă restrânsă de alimente transportabile către piaţa globală.” Helena Norberg-Hodge

6

Eroziune de-a lungul râului Betsiboka din Madagascar. Sursa: Corbis

“În cele mai multe ţări ale lumii, suntem la doar câţiva paşi de peisaje dezolante, pentru că acesta a ajuns mediul de care depinde întreaga viaţă pe planeta noastră.”  —R. Neil Sampson

 

7

Fermă de animale, Brazilia. Sursa: Peter Beltra

“În ciuda tendinţei generale a industriei, CAFO (operaţiunile concentrate de hrănire a animalelor) nu reprezintă singura soluţie de a creşte şeptel şi pui. Mii de fermieri şi agricultori integrează culturile, păşunile cu creşterea animalelor, pentru a echilibra substanţele nutritive în cadrul procesului şi pentru a minimaliza poluarea provocată de ferme prin practici de conservare şi administrare a terenurilor… Cu toate astea, producătorii durabili, care trebuie să concureze cu fermele industriale pentru un segment de piaţă, primesc finanţări minuscule sau inexistente, pentru practicile lor responsabile.” – Martha Noble

8

Fabrică de ouă din Idaho, SUA. Sursa: David R. Frazier, Photolibrary, Inc./Alamy

“Miliardele de animale care sunt măcelărite zilnic în cadrul sistemului industrial sunt privite la nişte mărfuri profitabile şi unităţi de producţie… Mentalitatea mecanicistă asupra animalelor de fermă este consfinţită chiar de legile noastre. Măsurile importante de protecţie împotriva cruzimii la adresa animalelor sunt prevăzute, potrivit Codului nostru pentru Bunăstarea Animalelor, doar animalelor de companie, animalelor expuse şi celor destinate cercetării, nu şi animalelor din crescătorii.” – Andrew Kimbrell

9

Punct de procesare a cărnii de porc, China. Sursa: Alamy

“Măreţia unei naţiuni şi progresul ei moral se judecă după felul în care îşi tratează animalele.”  Mohandas K. Gandhi

 

19

Sistem automat de hrănire a porcilor, Ontario, Canada. Sursa: Greg Taylor/Alamy

“Principiul privării de libertate din aşa-zisa ştiinţă a creşterii animalelor este derivat de principiul industrial al eficienţei. Cei acre concep crescătoriile de animale par să fi avut în minte modelul lagărelor de concentrare sau al închisorilor, al căror scop este să adăpostească şi să hrănească numere cât mai mari de animale, într-un spaţiu cât mai mic, cu cele mai reduse cheltuieli de bani, muncă şi atenţie. Să supui fiinţe nevinovate la un asemenea tratament este, de multă vreme, considerat un act de cruzime. Crescătoriile de animale transformă cruzimea  la adresa animalelor domestice într-o virtute economică, deşi oamenii le datorează acestor animale respect şi recunoştinţă.”Wendell Berry

Sursa: Films for Action

Puteţi citi şi:

Cum ne poate ajuta agricultura tradiţională


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger