FOTO Canaralele de la Hârşova

Pe malul dobrogean al apelor danubiene, niște pietre la marginea localității Hârșova; nu mulți le bagă în seamă, chiar dacă ele sunt spectaculoase mai cu seamă seara, când ultimele raze de soare le colorează în roșiatic-portocaliu. Niște stânci calcaroase albicioase, cu zone mai dure sau mai friabile, colonizate de licheni și vegetație ierboasă, mai crește și câte-un oțetar pe ici-colo. Calcarele acestea jurasice prezintă fosile ale organismelor din care ele au fost constituite (corali, spongieri), studierea valorilor paleontologice de aici fiind începută în 1867. Încă din 1943 Canaralele de la Hârșova apar pe lista ariilor protejate constituite printr-un Ordin al Consiliului de Miniștri.

O suprafață de 5,3 hectare (aproape nimic), este declarată rezervație peisagistică, paleontologică și de protejare a geomorfologiei interesante. Poate că printre speciile care compun vegetația mai apar și unele de importanță pentru conservare, dar locul are o puternică tendință de ruderalizare. Printre stânci se observă ziduri de fortificații, dată fiind poziția strategică a locului. Există urme de locuire începând cu secolul 5 îen. Un sit Natura 2000 ROSPA0017 Canaralele de la Hârșova, cu suprafața de 7406,4 hectare, și altitudine între 0 și 83 m, cuprinde zona ostroavelor Dunării din acest sector al cursului; acest sit dominat de habitate fluviale și păduri (mai ales plantate), dar având și terenuri agricole, pășuni etc, este încadrat în regiunea biogeografică stepică…

Acest articol a fost preluat de pe site-ul dr. Peter Lengyel. Aici puteţi urmări mai multe imagini cu Canaralele de la Hârşova.

Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.