FOTO Călătorie pe ape și uscat: Situl Ramsar Confluența Olt-Dunăre

Oltul se varsă în Dunăre la kilometrul 604, amonte de Turnu Măgurele. Un peisaj format pe depozite sedimentare de nisipuri fine, mâluri, argile, prundișuri cărate de ape, depuse și apoi ridicate și rearanjate de către fluviu și râu, un peisaj dinamic aflat sub forța viiturilor și interferențelor dintre uscat, apă, mlaștini. În această zonă, Dunărea prezintă frânturi de păduri ripariene cu caracteristici relativ naturale, cu sălcii, plopi, arini, stejari, frasini pe care urcă viță de vie sălbatică.

Ultimul sector al Oltului, aval de barajul inferior, păstrează caracteristici relativ naturale, pe când amonte totul este betonat, transformat în șirul de lacuri de baraj. Peisajul din zona confluenței este dominat de apele curgătoare, plajele lor cu nisip și mâl, maluri abrupte tăiate de cursul apei, insule/ bancuri de nisip, ostroave, terenuri înierbate utilizate ca pășuni, mici petice de pădure, terenuri agricole ș.a.m.d.

Din punct de vedere peisagistic, este destul de spectaculoasă zona de confluență, mai ales că pe malul bulgăresc al Dunării există pereți lipsiți de vegetație care oferă o caracteristică aparte locului. Amonte de confluență, în zona localității Islaz există zone cu bălți întinse aflate în vecinătatea Dunării, frecventate de un mare număr de păsări. În vecinătatea Oltului, aval de ultimul baraj de pe cursul lui inferior, există bălți cu vegetație de tufărișuri și mici petece de pădure, interesante habitate care reprezintă loc de cuibărire pentru rața roșie și cormoranul mic.

Situl Natura 2000 ROSCI0044 Corabia – Turnu Măgurele, are 7.024 hectare, cuprinse între 3 și 47 m altitudine. Circa 1% din suprafața sitului este acoperit cu păduri/ zăvoaie de salcie albă (Salix alba) și plop alb (Populus alba). Tot circa 1% este pădure ripariană mixtă de stejar (Quercus robur), ulm (Ulmus laevis), frasini (Fraxinus excelsior, Fraxinus angustifolia), pădure prezentă în mod natural în lungul marilor râuri. Tot 1% are habitatul denumit “pajiști aluviale din Cnidion dubii”. O arie de doar 0,1% din suprafața sitului este acoperită cu pădure aluvială cu arin (Alnus glutinosa) și frasin (Fraxinus excelsior). Conform Formularului Standard al sitului (SCI), dintre nevertebrate trăiește aici melcul dulcicol Theodoxus transversalis, o serie de specii de pești de interes comunitar (Alosa pontica, Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri – specie la care nu este sigură prezența, Zingel zingel, Zingel streber, Pelecus cultratus, Rhodeus sericeus amarus, Misgurnus fossilis, Cobitis taenia, Gymnocephalus schratzer, Gymnocephalus baloni), dintre amfibieni izvorașul cu burta roșie (Bombina bombina) și tritonul dobrogean (Triturus dobrogicus), iar dintre mamifere, popândăul (Spermophilus citellus).

Situl Natura 2000 ROSPA0024 Confluența Olt – Dunăre, situat în regiunea biogeografică continentală, la limita dintre județele Olt și Teleorman, are o suprafață de 21.285,4 hectare, cuprinse altitudinal între 3 și 53 m. Situl cuprinde și Ostrovul Mare înconjurat de apele danubiene, precum și lacurile de acumulare Izbiceni și Frunzaru, situate pe Olt. Conform Formularului Standard al sitului (SPA) cuibăresc aici 4-6 perechi de pescărel albastru (Alcedo atthis), 4-10 perechi de pasărea ogorului (Burhinus oedicnemus), 16-20 p. dumbrăveancă (Coracias garrulus), 6-10 p. ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), 6-10 p. ghionoaie sură (Picus canus), 12-20 p. stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), 350-450 p. cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus). În timpul pasajului, situl este utilizat de 80-150 chirighițe cu obraz alb (Chlidonias hybridus), 50-150 chirighițe negre (Chlidonias niger), 1-5 lebede de iarnă (Cygnus cygnus), 2-10 picioroange (Himantopus himantopus), 30-60 lopătari (Platalea leucorodia), 70-140 chire mici (Sterna albifrons), 200-400 chire de baltă (Sterna hirundo), 500-1.000 fluierari de mlaștină (Tringa glareola). Totodată, apar aici în perioadele de migrație mari efective de rațe sălbatice din variate specii, gâște sălbatice, pelicani, lebede, astfel că situl are peste 20.000 de exemplare de păsări de baltă în timpul migrației. Situl Ramsar Confluența Olt – Dunăre (nr. 2065), a fost desemnat în 2012, acoperind 46.623 hectare; este planificată crearea unui sit Ramsar transfrontalier (România-Bulgaria).

Prin îndiguirile și desecările realizate în secolul 20, peste 70% din zona inundabilă naturală a Dunării au fost pierdute pentru fluviu, ceea ce a redus capacitatea de retenție a apelor, de domolire a viiturilor prin apele care se revărsau în zone inundabile; au fost astfel distruse zonele umede care erau mari producătoare de pește și paradis al păsărilor de baltă. Apele constrânse acum între diguri produc concentrarea viiturilor… iar agresivitatea puhoaielor zăgăzuite devine și mai mare. Astfel, se poate ajunge la spargerea digurilor și revărsarea apelor fluviale peste sate, peste casele locuite de oameni… și atunci apare marea tristețe a omului care a ocupat locul apelor sălbatice… pentru o vreme.

PS. Expediția Naturalistică de Observare și Documentare “Zone Umede Dunărene” este propusă a se derula în primele 2 săptămâni din mai 2013. Ea va include printre zonele analizate și acest sit Ramsar. Amploarea activităților va fi dependentă de resursele existente. Donații, sponsorizări, finanțări pentru susținerea acestei inițiative puteți trimite la: Asociația Valea Verde cu sediul în Sighetu Marmaţiei, având contul nr. RO37BRDE250SV 05663842500 deschis la BRD – GSG Agenţia Sighetu Marmaţiei. Pentru detalii mă puteți contacta pe e-mail: [email protected]

Dunărea, amonte de vărsarea Oltului

Oltul – sectorul dinainte de vărsarea în Dunăre

Lăstuni de mal (Riparia riparia)

Lopătari (Platalea leucorodia) și stârci cenușii (Ardea cinerea)

Sitar de mal (Limosa limosa)

Cormorani mici (Phalacrocorax pygmeus)

Popândău (Citellus citellus)

Acest material a fost preluat de pe blogul biologului Peter Lengyel. Mai multe imagini de la Situl Ramsar Confluența Olt-Dunăre puteți vedea aici.

Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.

Puteţi urmări şi:

FOTO Plimbare prin situl Ramsar Bistreţ – Dolj

FOTO Detunatele, spectacolul stâncos din Apuseni

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Situl Natura 2000 Grădiștea Căldărușani Dridu

FOTO Situl Natura 2000 Ciocănești – Dunăre

FOTO Specii în declin: Bătăuşul (Philomachus pugnax)

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Munții Țibleș

FOTO Bocşe, cărbune de lemn – mangal

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Iezerul Mare – Munţii Igniş

FOTO Plimbarea de sâmbătă: Rezervaţia Naturală Râpa Roşie

FOTO Tăul Chendroaiei – Munţii Gutâi

În zbor cu vulturii: Parcul Natural Torcal de Antequera – Andalusia – Spania