Când i-am descoperit lucrările lui Dan Crețu, am dat mai multe ture cu mintea printre imaginile care te transportă, colorat și plin de viață, cu te miri ce vehicole inventate: o motocicletă din ardei grași, cu roți de lămâie verde, sau o bicicletă dintr-o portocală. Te pot duce pe harta României, al cărei contur e desenat într-o pâine, sau undeva pe apă, într-o bărcuță sculptată în materiale cu viață scurtă – ardei, cartofi, roșii. Apoi, am venit cu suspiciunea individului rutinat de trucuri vizuale, gândindu-mă că la mijloc e Photoshop bine mânuit.
de Andra Matzal
După ce am stat însă puțin de vorbă cu Dan, care acum lucrează ca art director în publicitate, mi-am dat seama că tehnica e mult mai simplă. Imaginație cât cuprinde și materiale aflate la îndemână, dar complet ignorate în artă, pe care le folosește în scenografiile colorate și ingenioase ale unor fotografii pe care vă invităm să le urmăriți mai jos ori pe contul lui de Tumblr.
Dan Crețu are 31 de ani și se definește drept artist eco. A terminat Facultatea de Teologie Ortodoxă, secția de pictură murală, după care, timp de patru ani, a pictat biserici. De atunci însă, lucrează în publicitate: mai întâi a fost copy writer, apoi art director.
Legat de arta lui, pe care o încadrează în categoria eco, spune că are marele privilegiu de a folosi materie primă perfectă. ”Mă folosesc de creațiile naturii ca să construiesc obiecte care, în mod normal sunt artificiale/anorganice. Ce iese din asta? O bicicletă din portocale, un casetofon din legume, un chopper din ardei, o minge de fotbal pe care o poți mânca în pauza meciului.” Nu că ar fi nevoie de motivații speciale pentru a pune la cale astfel de scenarii vizuale jucăușe, dar Dan mai are la activ pasiunea pentru fotografie. ”Iar atunci când îmi lipsesc subiectele, mi le construiesc singur.” Un alt lucru important care mai intervine sunt conceptele pe care le folosește la muncă, dar și răbdarea. ”Oamenilor le place să vadă lucruri migăloase. Așa e omul. A admirat întodeauna munca altuia.”
După câte s-ar părea, migală are din plin. Obiectele lui sunt fixate cu ”șuruburi” minuscule, cum ar fi codițe de fructe sau legume, iar piesele sunt îmbinate atât de bine, încât de aici apare suspiciunea privitorului, aflat în căutare de indicii pentru a dezamorsa presupusele trucuri. ”Mă bucur foarte tare să văd reacțiile oamenilor: Uau! Cum ai făcut asta? E Photoshop? E 3D? E Superman? Și, de ce să nu recunosc, faptul că, înainte ca lucrările mele să trăiască prin intermediul unei poze, ele au fost niște obiecte reale, create de mâna mea, mă mai bucură încă puțin. Tot din comentariile publicului s-a născut numele artei pe care o fac: Eco Art. Zic că nici nu se putea o descriere mai bună și le mulțumesc că m-au inspirat cu numele ăsta,” spune Dan, ale cărui obiecte au, de cele mai multe ori, vieți foarte scurte (atâta vreme cât materia organică e efemeră), supraviețuind prin fotografii.
Vă invităm pe pagina de Tumblr a lui Dan, listat pe pagina oficială de ilustratori a acestei comunități, dar și să vă puneți din când în când imaginația la joacă, folosind obiecte din jur pentru a le transforma în cu totul și cu totul altceva.
Un comentariu
Pingback: Efemer alkotások kajából: egy román ökoművész munkái » Think Outside The Box