Substanțele chimice folosite pentru recoltele de soia, bumbac și porumb modificat genetic din Argentina se extind dincolo de câmpurile pe care sunt plantate, contaminând case, școli și surse de apă potabilă, scrie overgrowthesystem.com. Tot mai mulţi medici și oameni de știință atrag atenția că folosirea necontrolată a acestor substanțe ar putea fi responsabilă pentru intensificarea numărului de probleme medicale ce iau în stăpânire spitalele din statul sud-american. În regiunile cel mai populate cu soia, un chestionar din ușă-n ușă aplicat unui număr de 65.000 de oameni a descoperit incidenţe de cancer de două până la patru ori mai mari decât media naţională, precum şi incidenţe ridicate de hipotiroidie şi boli respiratorii cronice. Fotografa Natacha Pisarenko, de la Associated Press, a documentat luni de zile acest subiect în comunităţi agricole din Argentina şi a publicat un eseu foto anul trecut.
Majoritatea provinciilor din Argentina interzic folosirea pesticidelor şi a altor substanţe cu uz agricol în vecinătatea caselor şi şcolilor, interdicţiile variind de la 50 de metri la câţiva kilometri de zonele populate. Associated Press a găsit însă multe cazuri în care soia era plantată la doar câţiva metri de locuinţe şi şcoli şi în care substanţele chimice erau amestecate şi încărcate în camioane în interiorul cartierelor rezidenţiale. În ultimii 20 de ani, stropirea recoltelor cu substanţe chimice a crescut de nouă ori în Argentina, de la 34 de milioane de litri în 1990, la 318.000 anul trecut. Glifosatul, ingredientul principal al pesticidelor Round Up de la Monsantă, sunt folosite de 8 până la 1o ori mai mult per acru decât în Statele Unite. Cu toate acestea, Argentina nu aplică normele naţionale substanţelor chimice din agricultură, deciziile fiind luate la nivelul provinciilor şi aplicate la nivelul municipalităţilor. Prin urmare, sunt încălcate multe norme, iar asta îi expune pe oameni la pericole. Citiţi mai mult pe overgrowthesystem.com.
În această fotografie din 29 martie 2013, fostul muncitor agricol Fabian Tomasi, pe atunci în vârstă de 47 de ani, îşi arată trupul atrofiat în casa lui din Basavilbaso, provincia Entre Rios. Jobul lui Tomasi era să păstreze în stare de zbor avioanele care stropeau recoltele cu pesticide umplându-le rapid rezervoarele, dar spune că nu a fost instruit niciodată să lucreze cu pesticide. În momentul în care a fost făcută fotografia, bărbatul era pe moarte, suferind de polineuropatie. “Am preparat milioane de litri de otravă fără niciun fel de protecţie, fără mănuşi, măşti sau echipament special, nu ştiam nimic. Am aflat abia mai târziu ce mi-a făcut asta, după ce am vorbit cu oameni de ştiinţă”, spune el.
În această fotografie din 16 aprilie 2013, Felix San Roman se plimbă pe proprietatea sa din Rawson, provincia Buenos Aires. El spune că atunci când s-a plâns în legătură cu norii de substanţe chimice care pluteau în curtea sa, oamenii care stropeau l-au bătut, fracturându-i coloana şi spărgându-i dinţii. “Acesta e un oraş mic în care nimeni nu confruntă pe nimeni şi în care autorităţile se uită în altă parte”, spune San Roman. “Tot ce vreau de la ei e să respecte legea în vigoare, care spune că nu poţi face asta în mai puţin de 1.500 de metri. Nimeni nu respectă asta. Ce pot să fac eu?”
În această fotografie din 1 aprilie 2013, Aixa Cano, în vârstă de 5 ani, care are aluniţe păroase pe tot corpul pe care medicii nu şi le puteau explica, stă pe prispa casei ei din Avia Terai, provincia Chaco. Deşi e aproape imposibil de dovedit, medicii spun că defectul din naştere al fetei ar fi putut fi cauzat de expunerea la substanţe agrochimice. În Chaco, copiii sunt de patru ori mai predispuşi să se nască cu defecte devastatoare de când biotehnologia s-a extins semnificativ în Argentina. Substanţele chimice contaminează de regulă locuinţele, sălile de clasă şi apa potabilă.
În această fotografie din 2 mai 2013, recipiente în care au fost substanţe agrochimice, inclusiv produse Round Up de la Monsantp, zac într-un centru de reciclare din Quimilii, provincia Santiago del Estero.
În această fotografie din 1 aprilie 2013, Silvia Alvarez se reazămă de casa ei din cărămidă roşie şi-l supraveghează pe fiul ei, Ezequiel Moreno, care s-a născut cu hidrocefalie în Gancedo, provincia Chaco. Alvarez dă vina pe expunerea repetată la stropirea cu substanţe agrochimice pentru cele două sarcini pe care le-a pierdut şi pentru problemele de sănătate ale fiului ei. Datele din provincia Chaco arată că defectele congenitale au crescut de patru ori în deceniul de după introducerea recoltelor modificate genetic şi a substanţelor agrochimice aferente.
În această fotografie din 31 martie 2013, Erika (dreapta) şi sora ei geamănă Macarena, care suferă de o afecţiune respiratorie cronică, stau în casa lor din Avia Terai, provincia Chaco. Mama gemenelor, Claudia Sariski, care nu are apă curentă în casă, spune că nu-şi lasă copiii să bea din bidoanele de pesticide aruncate pe care le ţine în curtea din spate. Găinile beau însă din ele şi e singura apa cu care poate spăla hainele familiei.
În această fotografie din 31 martie 2013, Camila Veron, în vârstă de 2 ani, născută invalidă şi cu probleme la mai multe organe, stă în faţa casei ei din Avia Terai, provincia Chaco. Medicii i-au spus mamei ei, Silvia Acvhaval, că substanţele chimice sunt de vină pentru afecţiunile feteo. E aproape imposibil de demonstrat că expunerea la o anumită substanţă chimică cauzează cancer sau defecte congenitale unui individ, însă medicii spun că aceste cazuri merită o investigaţie guvernamentală riguroasă. “Mi-au spus că apa a cauza asta, pentru că stropesc multă otravă în ea”, spune Achaval.
Urmăriţi restul fotografiilor pe overgrowthesystem.com.
Puteţi citi şi:
”Viitorul Europei este negru”: Mama-activistă din Argentina care s-a pus cu Monsanto și a câștigat