Săptămâna trecută, o parte din persoanele evacuate sau amenințate cu evacuarea au lansat, cu sprijinul activiștilor, artiștilor și ONG-iștilor, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (FCDL), o platformă activistă care va cuprinde informații și resurse pe tema evacuărilor, dar și a gentrificării sau a persoanelor fără adăpost, și va încerca o solidarizare generală a persoanelor aruncate în stradă din locuințe retrocedate și a celor care riscă asta în viitorul apropiat. Săptămâna aceasta, între 21 și 23 martie, la propunerea FCDL, mai multe organizații și persoane din București și Cluj se întâlnesc pentru a discuta diverse fenomene legate de dreptul la locuire. De la evacuări forțate și legea retrocedării, până la segregare etnică și gentrificare.
Pe lângă această investigare a unor situații recente, prima ediție a Forumului Justiţiei Locative își propune atât stabilirea de alianțe, cât și găsirea de noi strategii de rezistență și contestare. În virtutea principiilor solidarităţii, auto-organizării şi acţiunii colective, organizatorii cheamă pe oricine al cărui drept fundamental la locuire este pus în pericol şi pe oricine solidar cu această situaţie să participe la activitațile Forumului.
Programul detaliat
Vineri 21 martie
17:00 /// Deschidere: de ce un forum al justiției locative? /// Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire
Inițiat de un grup de persoane evacuate si amenințate cu evacuarea din București, alături de rude ale acestora, prieteni, activiști și artiști, FCDL se constituie ca o platformă de activism locativ. Ne adresăm în primul rând evacuaților, dar și oricui neafectat de evacuări care susține dreptul la o locuință decentă; organizațiilor civice, grupurilor politice independente, dar și mass-mediei, decidenților politici, autorităților locale și centrale. Credem că o schimbare reală poate veni doar prin solidaritate și auto-organizare. De accea, FCDL este o inițiativă ce are două scopuri principale: 1. înlesnirea organizării oamenilor în fața încălcarii drepturilor lor locative și 2. aducerea pe agenda publică a mass-mediei și a autorităților a acestei probleme.
18:00 /// Comunitatea Rahova-Uranus: lupta anti-evacuări /// Reprezentanți ai comunității Rahova-Uranus
De peste 7 ani, o parte din locuitorii zonei Rahova-Uranus-Sabinelor se confruntă cu pericolul evacuării din imobile naționalizate retrocedate. 113 persoane au fost deja evacuate sau urmează să fie evacuate în următoarea perioadă. Mai mulți reprezentanți ai comunității, coinițiatori ai FCDL, vor prezenta problemele punctuale legate de evacuări și posibile strategii de rezistență dezvoltate în cei 7 ani de luptă cu autoritățile.
19:00 /// Evacuări forțate, drepturi locative și ghetoizare etno-socială /// Eniko Vincze
Conceptualizând ghetoizarea etno-socială ca o manifestare a nedreptății sociale și a rasismului instituțional, prezentarea va semnala câteva dintre acțiunile activismului anti-segregare din Cluj. Ea va susține ideea de a fundamenta acțiunile civico-politice pe revendicarea unor condiții legislative și social-economice, dar și pe procese decizionale politico-administrative, care capacitează toți cetățenii în efortul lor de face uz de drepturile lor fundamentale (printre ele cele locative).
20:00 /// Prea-fericiții din gropa de gunoi (film documentar) /// proiecție, 56 min.
În luna mai 2011, Mihaela Michailov şi Farid Fairuz au fost martori la procesiunea de sfinţire a pietrei de temelie a viitorului Campus Teologic de pe strada Coastei (Cluj) şi la protestul organizat de cei afectaţi de evacuare. În octombrie, toţi artiştii implicaţi în proiect au realizat o serie de interviuri cu cei implicaţi în cazul Pata-Rât ce stau la baza filmului documentar. Echipa proiectului este formată din: Farid Fairuz, Mihaela Michailov, Tania Cucoreanu, Katia Pascariu, Mădălina Dan.
Sâmbătă, 22 martie
16:00 /// Protecţia chiriaşilor în procesul retrocedărilor de case naţionalizate /// discuție cu Marin Eremia, Cătălin Berescu, Ciprian Șiulea
„Evacuarea chiriașilor și punerea în posesie a proprietarilor se vor face numai după acordarea efectivă a unei locuințe corespunzătoare de către autoritățile publice sau de către proprietar” art. 5, alin. 3 din Legea 112/1995.
Cadrul legal de la mijlocul anilor ‘90, actualizat în 2009, obliga proprietarii imobilelor restituite fie să prelungească contractele de închiriere cu locatarii, fie să le ofere acestora o altă locuință pentru o perioadă de 5 ani. În acest interval, situația evacuaților ar trebui soluționată de autorități prin construirea de locuințe din Fondul Locativ de Stat. În fapt, după expirarea termenului, sute de familii sunt trimise în stradă, iar autoritățile susțin că nu dispun de locuințe suficiente pentru acestea.
Împreună cu evacuați din diferite sectoare ale capitalei, un arhitect și un ziarist, vom încerca sa răspundem, printre altele, întrebării: Avem nevoie de legi de protecție socială mai ferme sau este de ajuns presiunea pentru mai multă rigoare în aplicarea legilor actuale?
18.00 /// Solidaritate internațională pentru dreptul la locuire /// Veda Popovici
De la Budapesta la Madrid, dreptul la locuire este afirmat radical de grupuri ce luptă pentru justiţie locativă. În faţa unor politici abuzive ale autorităţilor, a intereselor pentru profit ale unor companii imobiliare sau în faţa băncilor ce iau casele aşa-zişilor rău-plătitori, comunităţi întregi dezvoltă diverse strategii pentru a-şi apăra drepturile. Ne vom uita la câteva astfel de iniţiative şi la organizaţii transnaţionale de coaliţie din contextul european.
19.00 /// Cazul evacuărilor din bd. Regina Maria nr.23. /// Reprezentanți ai familiilor evacuate
Chiriași și proprietari dintr-un bloc din apropierea parcului Carol, amenințati cu evacuarea timp de 10 ani, au mers in instanțele de judecată şi au folosit toate căile de atac pentru a-şi apăra dreptul la locuinţă. În 2012, Curtea de Apel s-a pronunţat definitiv şi irevocabil: imobilul se restituie fostului proprietar si asociaților acestuia – o firmă de avocați specializată în retrocedări. Prin urmare, cele 25 de familii au fost aruncate în stradă. Câțiva dintre evacuați vor povesti despre strategia lor de protest și rezistență în fața autorităților.
20.15 /// Masă Rotundă cu toți invitații Forumului. Coalizări viitoare. Strategii. Concluzii ///
Participă: persoane din comunitățile Rahova Uranus și Regina Maria 23, Asociația La Bomba Studios, Centrul Independent Claca, Gazeta de Arta Politică, Fundația Desire (Cluj Napoca), Cătălin Berescu, Ciprian Șiulea, Carusel, Asociația Quantic.
21:30 /// Petrecere de strângere de fonduri a Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire. La CLACA /// Muzică: Miss Kittin.
Centrul CLACA – piața Bucur, Fabrica Pionierul http://centrulclaca.wordpress.com/contact/
Duminică, 23 martie
19:00 /// Lansare Gazeta de Artă Politică #5: Artă și gentrificare. La CLACA /// Participă: Mihaela Michailov, Norbert Petrovici, Veda Popovici, David Schwartz, Ionuț Sociu, Marius Bogdan Tudor
Scena artistică a fost, începând cu anii 70 (în New York), implicată, în mod mai mult sau mai puțin inocent, în gentrificarea urbană a diverselor cartiere din marile orașe. De obicei, mecanismul este simplu: gentrificarea se produce într-un cartier situat într-o zonă de interes pentru capitalul imobiliar, locuit de grupuri sociale vulnerabile sau, pur și simplu, indezirabile în logica colonială a pieței imobiliare capitaliste. Unul sau mai multe grupuri de artiști sunt atrase să meargă în acele zone (chirii ieftine, surse de „inspirație”), sunt lăsate câțiva ani să se acomodeze și încet, dar sigur, zona devine interesantă pentru clasa de mijloc. Apar galerii ținute de artiști, baruri și cafenele „boeme” și brusc prețurile locuințelor cresc. Populația inițială nu-și mai permite noile chirii și este nevoită să plece.
Acesta este unul dintre multele scenarii prin care arta înlesnește acapararea agresivă a spațiului urban de către capital. Totuși, demersurile culturale și artistice pot reprezenta și strategii de rezistență și sabotaj împotriva proceselor de dislocare și gentrificare.
La lansarea numărului 5 al Gazetei de Artă Politică vom discuta despre artă și gentrificare în contextul românesc, cu accent pe Cluj și București. De asemenea, vom prezenta și câteva demersuri artistice anti-gentrificare din străinătate.
***
FCDL a luat naștere în urma multelor întâlniri ale comunității în curs de evacuare din cartierul Rahova-Uranus cu grupuri de sprijin și cu persoane evacuate din alte zone ale Bucureştiului. Solidaritatea creată a dus la organizarea de proteste și acțiuni juridice ce au avut, parțial, rezultatele scontate. Experiența activistă a arătat că doar împreună se poate obține un oarecare rezultat în sensul justiției locative. Astfel a apărut, în noiembrie 2013, ideea creării unei organizații care să atace problemele structurale legate de dreptul la locuire, legând fenomene diverse ca: evacuările în urma retrocedării proprietăților naționalizate, evacuări abuzive în urma unor lucrări de utilitate publică, situația oamenilor fără adăpost (mulți dintre ei foști evacuați), gentrificare bazată pe segregare etnică și criminalizarea sărăciei.
FCDL are o structură de organizare duală: o organizație informală care se întrunește periodic pentru a produce evenimente și a oferi sprijin persoanelor ce au nevoie de el și un site cu știri și resurse (www.fcdl.ro) adresat atât celor care doresc să afle ultimele noutăți în ceea ce privește dreptul la locuire, cât și persoanelor în curs de evacuare care au nevoie de sugestii, sprijin și solidaritate imediată. Pentru 2014, FCDL are ca priorități:
– abordarea situației vulnerabile a evacuaților ca urmare a retrocedărilor de imobile;
– construirea unei rețele de sprijin reciproc formate din evacuați și activiști;
– aducerea în atenția mass-mediei a aspectelor diverse ale problemei evacuărilor.
Partenerii FCDL: Asociația LaBomba Studios, Centrul Independent Claca, Gazeta de Artă Politică, Active Watch, Asociația Carusel, Fundația Desire, Grupul Quantic, Asociația Komunitas.
Puteţi citi şi:
Parada femeilor evacuate. Când societatea civilă aruncă mănuşa politicienilor