Ferma controlată de la distanță a viitorului. Previziune din 1931

0

Numărul din martie 1931 al revistei americane The Country Gentleman conține o reclamă pentru compania Timken care prezenta imaginea fermierului peste 100 de ani: un individ cu alură corporate, care poartă costum și stă în spatele unui birou foarte asemănător cu cele din zilele noastre, de unde își controlează de la distanță mașinăriile agricole pe un ecran plat folosind un panou de comandă.

 

 

Reclama a apărut într-o perioadă în care tehnologia TV nu era încă o realitate practică, iar marea majoritate a fermelor americane nu aveau curent electric (doar 10,4% din cele 6 milioane de ferme aveau așa ceva). „Având în vedere că știința face progrese atât de uimitoare în toate ramurile sale avansate, previziunea din pictorialul de mai sus s-ar putea să nu fie chiar atât de departe de modul în care vor fi derulate operațiunile agricole peste 100 de ani”, scriu autorii reclamei. „Atunci, operarea instrumentelor agricole prin intermediul televiziunii și al dispozitivelor electrice de control de la distanță ar putea fi mai mult decât o simplă ilustrație imaginativă… Chiar și astăzi, dacă este să măsurăm în termenii progresului uman, fermierul american este cu cel puțin 100 de ani înaintea restului lumii… În nicio altă țară de sub soare nu veți găsi 5.000.000 de automobile care să-i ajute pe fermieri să aibă o viață mai prosperă și mai bună. Aparatura agricolă de peste 2.500.000.000 de dolari și cea radio de milioane de dolari sunt doar câțiva dintre factorii care fac viața americană de la fermă profitabilă și plăcută”. Citiți mai mult pe blogul Paleofuture, de pe Smithsonian.com.

Ilustrația nu este foarte departe de viitorul prevăzut și astăzi în agricultură de unii americani, care îl și pun în practică. De exemplu, David Dorhout, un american din Iowa care lucrează în biotehnologie, îşi imaginează viitorul agricol sub forma unor cete de roboţi care plantează, plivesc şi recoltează, bazându-se pe algoritmi din teoria jocurilor şi de comportament în turmă pentru a valorifica fiecare centimetru de spaţiu arabil. Dorhout a creat deja un prototip, Prospero, pe care îl puteţi vedea aici. Însă ce nu a prevăzut reclama sunt actualele eforturi prin care alți oameni, cu viziuni diferite, încearcă să mute accentul dinspre hiperproductivitate spre producția mică, sustenabilă. Unul dintre ei, jurnalistul , îndeamnă România să nu-și vândă agricultorii tradiționali giganților biotehnologici, în condițiile în care în jur de 30% din populația de 19 milioane de locuitori a României continuă să trăiască de pe urma gospodăriilor de subzistenţă şi semi-subzistenţă. Iar șansele ca acestea din urmă să-și controleze producția de pe un ecran plat în următorii 20 de ani sunt un pic cam mici. Americanii, în schimb, ar putea să aibă mai multe șanse.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger