Ferentarii vin la Universitate

1

Azi e Ziua Minorităţilor, la sfîrşitul unui an al intoleranţei. Ţara Iluminismului şi a drepturilor omului a deraiat înspre rasismul instituţionalizat. Autorităţile din România au găsit o soluţie magică la problemele minorităţilor. O mică modificare în dicţionar şi s-a rezolvat. Ca acea practică rurală, cînd ţi se îmbolnăveşte un copil şi îi schimbi numele ca să-l vindeci.

de Dan Sociu

La fel de eficiente sunt însă şi protestele pe Facebook, de la distanţă. Dacă vrei să-i ajuţi pe cei oprimaţi, trebuie să te apropii măcar puţin de acea lume.  Ascultă-le muzica, ca să înţelegi insecuritatea profundă a vieţii lor.

La iniţiativa scriitorului Adrian Schiop, Centrul Naţional al Dansului Bucuresti găzduieşte Bronx-ul nostru balcanic, în cadrul unei petreceri-concert susţinute de vedete ale cartierului Ferentari, miercuri 22.12.2010, de la ora 21.00.

“E lovitură, e nebunie, / tot ce facem noi se cheamă superşmecherie, / e nebunie fără măsură, / tot ce facem noi se cheamă superlovitură”, spune într-o piesă Florin Minune.

Cine vrea să fie la curent cu noile trenduri şi cu ce se întîmplă pe scena contemporană a unui loc foarte viu şi foarte special trebuie să vină la acest party. Fiindcă în Ferentari, cartierul aflat la doar două statii de Unirii, scena muzicala arată cu totul altfel decît în restul oraşului – aici rege nu e nici Busta Rhymes, nici 2Pac, ci ‘Salam şi Adrian’, cum sunt alintaţi; avangarda muzicală înseamnă Mihăiţă Piticu, iar underground Gicuţă din Apărători. Aici restaurantele sunt puţine şi goale, în timp ce străzile, vara, zumzăie de oameni şi “combinaţii” pînă la 1 noaptea, de zici că eşti la Costineşti. Aici muzica nu se aude din restaurante, ci din apartamentul de vizavi, din mobilul vecinului de scaun de pe autobuzul 141 sau din casetofoanele maşinilor lăsate cu portiera deschisă lîngă magazinul alimentar unde lumea îşi bea berea. O mai auzi live, din gurile băieţilor care, după ce se satură de caterincă, o dau pe jam session; unul bate ritmul pe coapse, altul îl scoate direct din gură şi cel mai şmecher îşi face tovarăşii să rîdă improvizînd versuri foarte contemporane pe cîntece lăutăreşti foarte vechi. Şi tot aici, îi poţi asculta şi vedea gratis pe oricare dintre regii muzicii rome, la nunţi şi la botezuri ţinute în curţi cu porţile larg deschise sau în corturi amplasate direct în stradă, în faţa casei. O fi viaţa mai grea în cartierul ăsta decît în restul oraşului, dar oamenii ştiu să se bucure de ea şi vara îşi întind păturile colorate direct pe trotuarul din faţa casei, români şi romi la un loc… Şi, da, o fi avînd Ferentariul mai multe probleme sociale decît alte cartiere, ca peste tot unde există sărăcie – dar în materie de convieţuire interetnica e S Klasse. Aici, în locul unde, aşa cum se mîndresc locuitorii săi, ‘se învaţă prima dată şmecheria’ a fost de mult cool ‘te janes jekh cira romani’, ‘s-o rupi pe ţigăneşte’.

Ei bine, cum orice petrecere cu fală se face cu mai mulţi cîntăreţi  şi bairamul nostru vine cu trei lăutari – care, printre altele, se mai produc la ‘Zeţarilor’, singurul bar cu program de club din cartier (unde club nu înseamna DJ şi sintetizator, ci exclusiv live). Născut şi crescut la Piaţa Ferentari, Florin Armeanu e fanul dedicat al lui Dan Armeanca, ale cărui casete, cînd era puşti, le-a tocit ascultîndu-le la un casetofon cumpărat ‘din piaţă la Rahova’; la petreceri a început să cînte chiar mai repede, pe la 12 – 13 ani. La peste 50 de ani, Florica Bănăţeanu rupe inima din noi cu vechi cîntece de petrecere şi melodii lăutăreşti, pe care le-a auzit prima dată la crîşmele muncitoreşti din cartier; pe cîteva dintre ele, înainte de ’89, a reuşit să se strecoare în emisiunile de folclor, atît de bine păzite, ale Televiziunii Române. Mezinul grupului e Fane de la Clejani, fratele mai mic al lui Nicuşor Manole din Mahala Rai Banda. El a venit să cucerească Bucureştiul acum patru ani, la 19 ani, cînd s-a însurat cu o fată din cartier; chiar dacă slăbiciunea lui e ‘lăutărească veche’, s-a specializat ‘pe ce cer băieţii şi lumea: Sorinel, Salam, Copilul de Aur, d’astea noi’. În afară de evenimentele din cartier sau prin restaurantele bucureştene, băieţii au mai cîntat şi ‘pentru fratii noştri din Austria, Spania şi Italia’. Alături de ei, vor cînta, la acordeon, Petrică Dinte şi Marian Gostineanu. La clape, se va produce maestrul Cornel Bobea, cunoscut şi ca organizator de orchestre.

Împreună cu Adrian Schiop, scriitorul ardelean cu chirie în Ferentari, care a organizat acest eveniment gazduit de CNDB.

Invitat special: Dan Drăghici, legenda vie a cartierului, omul care a cîntat de mic copil alături de lăutarii de frunte ai genului.

Warm-up: Cristi de pe Sălaj şi Florin Spoitoru.

Intrare liberă, bar în interior.

Parteneri – restaurant B&B (Serban Voda 163) şi Reţeaua Naţională a Tinerilor Romi.

FOTO: CĂTĂLINA TESAR

Tags:



Un comentariu

  1. ERA TIMPUL!!
    cea mai tare idee de anul asta! bravo adrian schiop.
    va fi superb! mi-am anuntat prietenii 😀
    sa fie prima dintr-o nesfarsita serie !

Leave A Reply