Fenomenul de "foodsharing" ia avânt în Germania

În spatele unui supermarket din Berlin, puţin după miezul nopţii, doi tineri înarmaţi cu lanterne scotocesc prin tomberoanele de gunoi şi sortează tot ce încă poate fi folosit: pâine, vegetale, chiar şi ciocolată. Odată bicicletele încărcate, pornesc în noapte. Nu fac asta pentru că nu au ce mânca. Este pur şi simplu modalitatea lor de a lupta contra risipei uriaşe de mâncare de pe planetă. “Foodsharing”-ul a devenit un fenomen la modă în ultima vreme pentru Germania, în special cu ajutorul internetului.

Potrivit ONU (prin Food and Agriculture Organisation – FAO), o treime din toată mâncarea produsă în lume, anual, este aruncată, valoarea ei estimativă fiind de aproximativ un trilion de dolari. Pentru Benjamin Schmitt (student, 21 de ani – foto sus), acesta este un motiv suficient ca să cotrobăie prin tomberoanele de gunoi ale supermarketurilor şi să salveze produse care încă pot fi consumate. „Scufundarea în containere” este un fenomen în creştere în SUA şi Europa, iar filosofia care stă în spatele lui – freeganismul – câştigă teren. Tinerii germani care se alătură mişcării se folosesc de avantajele tehnologiei moderne pentru activitatea lor, iar asta, notează agenţia de presă Reuters, face curentul din Germania unic.

Pe site-ul www.foodsharing.de s-au înscris  peste 8.200 de oameni din toată Germania, în doar şapte săptămâni de la lansarea acestuia, spune coordonatorul reţelei din Berlin, Raphael Fellmer. Site-ul le indică oamenilor unde se găsesc diverse produse, puse în coşuri, care aşteaptă să fie ridicate. Există şi o aplicaţie de telefon mobil pentru a afla adresa celui mai apropiat „coş de produse” şi ora la care este umplut. Pentru cei care nu îşi permit accesul la internet, Fellmer a organizat altfel de puncte de ridicare a produselor alimentare: frigidere puse în diverse zone, de unde oricine se poate servi cu ce produse doreşte din cele aflate la dispoziţie.

Risipa de hrană este un fenomen specific ţărilor bogate, dezvoltate, dar o mare problemă pentru ţările sărace. Consumatorii nord-americani şi europeni (vestici) aruncă între 95 şi 115 kilograme de mâncare anual, pe cap de locuitor, explică, pentru Reuters, Camelia Bucătariu, expert în probleme de risipa hranei în cadrul FAO Roma. Mai puţină risipă înseamnă mai puţină presiune pe resurse, mai puţină presiune pe politica preţurilor, dincolo de faptul că mâncarea aruncată ar putea hrăni persoanele sărace din ţări sub-dezvoltate. Economiile şi mediul pot şi ele beneficia de pe urma reducerii risipei de hrană.

Citiţi mai multe detalii pe Reuters

Sursa şi foto: Reuters