Față în față cu zimbrul

“Zimbrii!” Am sărit din mașină și m-am apropiat de luminișul înspre care se uita toată lumea. Copacii mișcători pe care i-am văzut cu ochii pe jumătate închiși din cauza soarelui erau șase zimbri liberi care coborau din pădure. Înaintau lent, o tonă de zimbru și secole de istorie fiind greu de dus pe patru picioare. Când au ajuns în bătaia soarelui, le-am putut vedea nuanțele de maro din blana cârlionțată și grimasele feței la întâlnirea cu drona. Șase bison bonasus bonasus față în față cu șase homo sapiens, într-o pădure dintr-un sat din nordul Moldovei, primii gustând libertatea abia recâștigată, cei din urmă buzunărindu-se după camere, obiective, telefoane, tablete, drone să surprindă întâlnirea neașteptată. Într-o secundă totul a devenit o mare ședință foto: fotografii schimbau obiectivele, asistenții ghidau drona, zăpada era blenda, protagoniștii pozau timizi. La fiecare click noi mai dădeam un pas în spate de teamă că am fost prea curajoși, iar zimbrii se mai retrăgeau un pas de teama aparatelor. De la 3-4 metri aproape simțeam aburii care le ieșeau pe nări. La un moment dat, timpul a început să curgă din nou, iar masculul din fruntea grupului a dat semnalul de întoarcere. În câteva secunde, zimbrii au dispărut printre copaci și noi ne admiram prada în memoria aparatelor.

Pădurea de la Agapia, județul Neamț, este una dintre pădurile în care, de cinci ani încoace, zimbrii umblă din nou liberi. Urmașii zimbrului de pe stema Moldovei pe care l-a omorât Dragoș Vodă, primul voievod al Moldovei, au dispărut complet încă din vremea principatelor române. Ținutul Zimbrului din Neamț este, acum, primul loc din țară în care specia e din nou în libertate după 15 ani de muncă de repopulare a pădurilor Moldovei pornind de la o pereche de zimbri de import.

Cei șase zimbri de la Agapia fac parte din cei 25 de zimbri care umblă liberi acum în Ținutul Zimbrului. Zimbrul a dispărut din țara noastră pe la 1850, cam pe vremea când se năștea Mihai Eminescu la Botoșani, deși prin Europa a mai rezistat până în 1917 în Pădurea Bialowieza, la granița dintre Polonia și Belarus, iar în 1927 ultimul picior de zimbru a călcat prin munții Caucaz. La noi, bizonul european trăia în estul Transilvaniei și nord-vestul Moldovei. Povestea zimbrului în țara noastră reîncepe în 1958 cu o pereche adusă din Polonia. Acum există trei rezervații de zimbri în România – la Vânători-Neamț, în Retezat și la Armeniș în Caraș-Severin – unde zimbrii trăiesc în captivitate și semi-captivitate pregătindu-se de eliberarea în sălbăticie. În 2012 asta s-a întâmplat pentru prima dată în Neamț, unde primul zimbru a gustat libertatea din codrii Moldovei.

28 martie 2012. Cinci zimbri ies, unul câte unul, din camion. Ademeniți cu iarbă proaspătă, bourii ies din amețeală și pășesc afară. Pe măsură ce efectul tranchilizantului trece, se îndepărtează tot mai mult de oameni. Trei masculi și două femele au fost alese pentru experimentul la care Răzvan Deju lucrează de vreo șapte ani: eliberarea zimbrilor în România. Specialiștii au ales bazinul Chipele din munții Neamțului, la aproape 900 de metri altitudine, ca locul de pornire a aventurii în libertate pentru turma de zimbri. Într-un spațiu de 2 ha, cei cinci zimbri au învățat să fie pe cont propriu și au plecat în câteva săptămâni spre inima pădurii. Senzorii cu care au plecat în lumea lor i-au arătat lui Răzvan că zimbrii și-au extins treptat aria de mișcare, de la 1.000 de hectare în primul an la peste 60.000 în 2016. “Asta înseamnă că s-au adaptat. Acum sunt mai impunători, îți crește inima în tine când vezi un exemplar în condiții de libertate totală”, spune Răzvan.

P

arcul Natural Vânători-Neamț este locul unde a pornit aventura repopulării pădurilor României cu specia pe care omul a reușit să o elimine complet din natură prin vânare. “Zimbrul în libertate are un singur dușman, omul”, spune Răzvan, inginer silvic și “întemeietor” al programului de reintroducere a zimbrului. Imediat după facultate, el s-a angajat la Parcul Natural Vânător-Neamț și a preluat unul dintre cele mai ambițioase programe din domeniul conservării din țara noastră: readucerea celui mai mare mamifer ierbivor din Europa în pădurile pe care le stăpânea acum două secole. Începutul a fost greu, Răzvan și colegii săi orbecăind mult până să găsească punctul de pornire. Primii doi ani au fost doar ani de gândire și de căutare a punctului de pornire. Ideea de a readuce zimbrul în sălbăticie suna grozav, dar pașii până acolo erau mulți și complicați. Cu ajutorul unor experți din Polonia, Răzvan și echipa au găsit, treptat, zona optimă pentru eliberarea zimbrilor, au construit țarcul, facilitățile, au investigat alte exemple europene, au cântărit toate riscurile și toate nevoile bizonului european. De la primul gând pus pe hârtie până la primul zimbru în libertate au trecut șase-șapte ani, iar după cinci ani în sălbăticie, Răzvan este mândru de programul-pilot în România, pe care îl privește ca pe propriul copil. Primii viței născuți în libertate au fost cu adevărat măsura succesului echipei de salvatori ai speciei dispărute.

Până să ajungă în sălbăticie, zimbrii stau o vreme în captivitate, apoi semi-captivitate pentru a se adapta la condițiile din Neamț. Parcul Național Vânători-Neamț cuprinde o grădină zoologică și un țarc de aclimatizare în care animalele care ajung aici din Germania, Elveția sau Suedia se obișnuiesc cu mâncarea și accentul din Moldova. După câteva luni de adaptare, zimbrii trag lozul către libertate. În medie, 2-3 zimbri își câștigă libertatea în fiecare an. Ei sunt eliberați la sfârșitul iernii sau începutul primăverii, când se topește zăpada, iarba începe să crească și animalele pot găsi ușor de mâncare. Zimbrii își încep noua viață în zona cea mai sălbatică a parcului, o zonă în care sunt feriți de interacțiunile cu oamenii, dar în care pot găsi de mâncare. Cei care trăiesc de cinci ani liberi în Neamț au parcurs până acum un teritoriu de aproximativ 60.000 de ha, cam de trei ori suprafața Bucureștiului. Semnalele pe care le primesc cei de la parc arată că turmele au ajuns până în județul Suceava, la Râșca, sau chiar până în Parcul Național Ceahlău, adică la 25 de km depărtare.

R

ăzvan trăiește zi de zi printre zimbri, de 15 ani încoace. El a fost martor la moartea unora dintre zimbrii pe care i-a crescut de la aducerea în țară până la sfârșitul vieții, dar și la nașterea vițeilor. Îi urmărește pas cu pas, le știe capriciile și supărările, le recunoaște gesturile de sfidare sau de timiditate. Fie că-s sub ochii lui în țarc, sau cine știe pe unde în pădure, Răzvan e mereu la zi cu starea lor fără să fie prea intruziv. “Zimbrul sombru și regal” –  cum îi zice Eminescu – nu ezită să-și impună autoritatea.

În prezent, în țara noastră, mai există un program de reintroducere a zimbrului în Caraș-Severin, în Munții Armeniș, în cadrul căruia au fost eliberați 27 de zimbri în iunie 2016. Primăvara asta, alți zimbri vor ajunge la rezervația de lângă Hațeg, iar anul viitor Fundația Carpathia va popula zona Făgăraș cu zimbri. Drumul zimbrilor către libertate a fost deja bătătorit de Răzvan și echipa lui de la Vânători-Neamț care le oferă sprijinul necesar.

Grădina zoologică de la Vânători-Neamț este una dintre cele mai apreciate atracții din Ținutul Zimbrului. Mai ales vara, turiștii vin să vadă zimbrul în ochi și să afle cum își petrece zilele bizonul european. Zimbrii pot fi admirați de pe pasarela suspendată care poate să ajungă și la 15 metri înălțime. De sus, vizitatorii pot fi părtași la un prânz în familia celor mai mari mamifere ierbivore din Europa sau la o siestă de după amiază. Bicicliștii au și un traseu prin parc pe care îl pot parcurge împreună cu un ghid. În plus, cei de la Parcul Natural Vânători-Neamț oferă tururi ghidate prin țarc și prin păduri.  Programul  Bison Safari este făcut special pentru cei care vor să guste aventura căutării unui zimbru în libertate. Pe baza celor mai recente semnale primite de la zimbri, temerarii pleacă în căutarea lor prin pădure. Zimbrii se deplasează foarte mult, deci încercarea de a-i surprinde este curajoasă. Șansa unei întâlniri cu zimbrul costă 100 de lei de persoană și necesită echipament de teren.

Î

n prezent, în lume există puțin peste 6.000 de zimbri care provin de la doar 12 strămoși. Turma de la Vânători-Neamț este una dintre cele mai valoroase din punct de vedere genetic întrucât majoritatea zimbrilor din Neamț au toate cele 12 gene, în timp ce cei mai mulți zimbri din lume în prezent au, în medie, 3-4 gene. Grădina zoologică poate fi vizitată tot timpul anului, iar ghizii Parcului Natural sunt mereu bucuroși de oaspeți.

Mai multe informații de călătorie despre destinația Ținutul Zimbrului găsiți aici.
Informații despre alte destinații pentru ecoturism din România găsiți aici.

Fotografii de Mădălin Nicolaescu