În vara anului trecut, v-am spus povestea unui tânăr clujean, Matei Pleşa, realizator de filme documentare (sau videograf, cum o spune prezentarea de pe site-ul său), care s-a aplecat asupra unor meşteşuguri vechi româneşti, încă păstrate cu drag şi pasiune de meşteşugari dedicaţi – astfel, a realizat un film despre lutierul Janos Markus-Barbarossa, cunoscut şi recunoscut şi peste hotarele României. Dorinţa lui Matei de a găsi meşteşugari cu poveşti frumoase, unice, s-a transformat, în timp, într-un proiect cu bătaie lungă. Sub numele “Fascinaţia meşteşugului“, Matei şi echipa lui şi-au propus să documenteze astfel de poveşti peste tot în ţară şi să le spună mai departe. Însă scopul proiectului merge dincolo de a transmite o poveste sau alta: îşi doreşte să susţină şi să motiveze atât meşteşugarii tradiţionali, cât şi tinerii creativi, care pun pasiune şi entuziasm în fiecare lucru realizat.
Matei mi-a vorbit prima oară despre proiectul lui când ne-am întâlnit la Cluj, în toamna anului trecut, după ce făcusem primul interviu pentru materialul în care am vorbit despre pasiunea lui de a realiza documentare artistice. Mi s-a părut o idee excelentă, cu atât mai mult cu cât venea din partea unui tânăr de 22 de ani. Încetul cu încetul, pe lângă munca zilnică şi alte proiecte, Matei a reuşit să obţină cele necesare demarării acestui serial de documentare cu şi despre meşteşugari români. A adunat o mică echipă lângă el şi s-au pus pe treabă. Iar cel mai recent documentar pe care l-au realizat în această formulă este despre un lingurar din Sighişoara, pe nume Mark Tudose, care este cunoscut pe patru continente drept „The Spoonman”. „De fiecare dată când se iveşte ocazia de a trece prin Sighişoara, ne oprim cu cel mai mare drag”, spun membrii echipei. „Vizitele noastre au devenit precum un ritual, urmăm aceiaşi paşi de fiecare dată, urcăm la cetate şi ne pierdem pe străduţele înguste în căutarea ineditului. E ceva magic acolo, poate că sunt locurile, poveştile sau oamenii. Era imposibil să nu găsim ceea ce căutam. Am întâlnit un om, o poveste şi un loc…”.
Omul se numeşte Mark Tudose şi a venit din Bucureşti la Sighişoara ca să spună poveşti despre noroc, dragoste, înţelepciune, frumuseţe, putere şi siguranţă. Poveştile lui nu sunt scrise pe hârtie, nici pe piatră, ci sunt sculptate în lemn, sub forma unor linguri. „Orice lucru din lumea asta care nu are o poveste este neterminat, este incomplet”, crede meşteşugarul, aşa că el nu face pur şi simplu linguri, ci poveşti pe linguri. Fiecare lingură are sculptat pe coadă un simbol căruia îi este atribuită o poveste tradiţională românească, fie că este vorba despre înţelepciunea reprezentată de simbolul bufniţei, despre puterea reprezentată de simbolul şarpelui sau despre norocul reprezentat de simbolul berzei. Atelierul lui Mark Tudose se află la mică distanţă de Sighişoara, mai exact, la Ţopa – „o oază de linişte, într-o căsuţă autentică românească, din chirpici. Căsuţă este o adevarată comoară, cu mobilier tradiţional, obiecte, fotografii şi acte vechi de prin 1800, chiar şi cu potruri tradiţionale păstrate cu grijă în dulap. Lângă fereastră se află spaţiul de lucru cu unelte create de Mark şi bunicul său, linguri terminate şi neterminate, toate aşteaptând să fie expuse în galeria sa din Sighişoara”, povesteşte Matei.
Tânărul videograf a filmat documentarul despre lingurar la începutul lunii iulie 2013; îşi aminteşte că el şi echipa sa au fost primiţi cu braţele deschise „şi cu o mulţime de poveşti, poveşti despre viaţă, iubire, meşteşug, entuziasm, sacrificii, chiar şi despre marketing. Fiecare colţisor din casă era presărat cu rumeguş şi unelte de tot felul. Sculptează lemnul cu entuziasm oricând şi oriunde. A început să sculpteze în cetatea din Sighişoara, sub privirile trecătorilor, dar poveştile sale îl făceau reamarcat, de necontestat. Filmarea a durat cam…10 linguri”, rememorează Matei. „Eram cu un ochi la cameră, cu celălalt la mâinile sale, iar cu urechile ciulete la poveştile lui Mark. Era incredibil să vezi cât de repede sculpta lemnul”. Aşa cum a scris şi pe site-ul proiectului, ceea ce a apreciat foarte mult la lingurar, spune Matei, pe lângă faptul că este un meşteşugar de excepţie, a fost faptul că este un foarte bun orator, creativ, plin de imaginaţie, cu încredere în dăinuirea meşteşugului românesc, pe care vrea să îl promoveze. „Când faci un lucru din plăcere şi pasiune, la un moment dat, practic, nu simţi că munceşti. O faci, pur şi simplu”, i-a mărturisit meşteşugarul realizatorului de film documentar.
Povestea lui Mark Tudose, lingurarul care spune poveşti pe linguri, o puteţi urmări mai jos sau direct pe site-ul proiectului:
În afară de documentarele artistice (la care ţine în mod deosebit), Matei realizează şi alte tipuri de materiale video – de la videoclipuri muzicale, la video-uri corporate, spor sau – una dintre „isprăvile” sale recente – video-uri aeriale. De altfel, materialul filmat deasupra Clujului a devenit rapid viral pe internet, la scurt timp după ce a fost postat.
Proiectul „Fascinaţia meşteşugului” a fost conceput din dorinţa de a arăta şi promova meserii vechi, valori româneşti din ce în ce mai rare sau chiar uitate. „Dorim să promovăm oameni, să le spunem poveştile de viaţă. Poveştile de suflet. Documentarele noastre vor fi variate şi vom aborda atât meşteşugari tradiţionali, cât şi pe cei „moderni”, cum îi mai numim noi”, spune creatorul proiectului. De ce a ales meşteşugul românesc? Pentru că dispariţia treptată a meşteşugurilor noastre „face ca autenticitatea şi identitatea naţională să dispară. Rar se mai găsesc tineri care să ducă mai departe meşteşugul, dar prin acest proiect dorim să arătăm că meşteşugul şi poveştile meşteşugarilor români merită să primească atenţia fiecăruia dintre noi”.
Iniţial, anul trecut, când a realizat primele documentare despre meşteşugari, Matei le adunase într-un serial numit „Micii meşteşugari”. Episodul-pilot al acestuia a fost povestea pantofarului Ioan Mureşan („The Shoemaker”). La scurt timp, a venit documentarul despre lutierul Janos Markus-Barbarossa, care a devenit cel mai vizualizat (şi mai apreciat) de până acum din toată seria. Următoarele două documentare au fost „The Ferrier” – Potcovarul Ardelean Mihai şi „Lutierul Lorinczi Gyorgy”. Cum lucrurile s-au conturat, încetul cu încetul, înspre un proiect mai amplu, Matei şi echipa sa au schimbat denumirea seriei, din „Micii meşteşugari” în „Fascinaţia meşteşugului”, pentru că, până la urmă, este vorba de talent, în fiecare poveste, de dăruire, de pasiune, de bucuria investită în a crea obiecte care vor dăinui peste generaţii. La fel ca şi documentarele care le duc poveştile.
Acest material este realizat în parteneriat cu proiectul „Fascinaţia meşteşugului”, creat şi realizat de Matei Pleşa şi echipa sa, proiect în cadrul căruia TOTB este partener. Informaţiile, fotografiile şi materialele filmate aparţin echipei „Fascinaţia meşteşugului”. Mai multe informaţii puteţi găsi pe site-ul proiectului sau pe pagina de Facebook a acestuia, unde Matei şi echipa sa acceptă cu drag sugestii şi recomandări de meşteşugari care să fie subiectul unor viitoare documentare din acest serial.
Puteţi citi şi:
Povestitorul poveştilor celorlalţi. Lecţia de ambiţie şi pasiune la 22 de ani
Fotoreportaj: Lucru cu simţire – împletitul coşurilor la Căşeiu
2 comentarii
“sinceritate”, frumos zis 🙂
vezi si https://www.facebook.comganduldelemn.blogspot.com 🙂