Videograful clujean Matei Pleşa, realizator de filme documentare (cu care v-am făcut cunoştinţă acum trei ani), continuă să aducă, alături de echipa lui, noi istorisiri în cadrul proiectului Fascinaţia meşteşugului, care îşi propune să afle şi să prezinte lumii poveştile unice ale unor meşteşugari autentici din România. Scopul proiectului, dincolo de a transmite aceste poveşti care merită promovate, este şi de a susţine şi motiva atât meşteşugarii tradiţionali, cât şi tinerii creativi, care pun pasiune şi entuziasm în fiecare lucru realizat.
Text, foto şi video: Fascinaţia meşteşugului
În nordul României, în ţinuturile Maramureşului, la poalele muntelui Gutin, se află micul oraş minier Baia Sprie. Cartierele vechi încă mai păstrează atmosfera de odinioară, cu case de piatră şi străduţe înguste. Într-una din aceste case vechi, restaurată cu pasiune, trăieşte şi creează ceramistului Dan Leş.
L-am întâlnit prima dată pe Dan într-o dimineaţă de vară, în curtea atelierului lui. Îmbrăcat într-o “cămeşă” albă ţărănească, cu mâneci largi, desculţ şi cu părul vâlvoi, dar cu privirea plină de energie şi viaţă, părea un personaj desprins din fotografiile vechi ale lui Kurt Hielscher cu ţărani români, mai degrabă decât ceramistul de care auzisem de la televizor. Strângerea puternică de mână avea să pecetluiască o relaţie ce dăinuie şi se întinde peste vieţile noastre de ani de zile. Prin drumurile noastre aveam să descopăr un om cu adevărat deosebit.
Dan Leş este un adept declarat al ceramicii dacice; materialul folosit şi vasele pe care le creează păstrează nealterată tehnica de producere, de la temeinica pregătire a lutului până la arderea acestuia, de la formele fluide până la modul de utilizare finală a produselor sale. Să mănânci alături de cei dragi mâncăruri din vase de lut cu linguri de lemn este pentru artistul Dan Leş deja o realitate pe care o împărtăşeşte cu drag oricui îi trece pragul. De aceea, marea majoritate a lucrărilor lui nu au neapărat un caracter de exponat, găsindu-şi utilitatea în viaţa noastră zilnică.
De la farfurii la ulcioare, căni şi amfore de vin, lămpi, vase de ulei, oluri de apă şi pălincă – toate sunt menite a aduce nu doar amprenta inconfundabilă a artistului în casa fiecăruia ci, mai ales, conservarea şi perpetuarea unor obiceiuri tradiţionale româneşti ameninţate de invazia mondializării. Astfel se explică şi popularitatea pe care produsele artistului au dobândit-o în decursul anilor.
Din toate aceste motive, spiritul artistului s-a extins firesc şi asupra universului cu care se înconjoară. Casele-atelier în care trăieşte şi creează păstrează nealterată atmosfera de odinioară, mobilierul vechi, uneltele şi obiectele din timpuri apuse, care au fost colecţionate cu dăruire şi pasiune, întregesc universul creator care îl defineşte pe artist.
Din lutul albiei scăldătorii bivolilor se naşte lumea personajelor ceramistului Dan Leş. E o lume plină de viaţă, văzută nu prin ochii adultului resemnat în faţa realităţii, ci prin cei ai copilului plin de inocenţă şi curăţenie, de curiozitate şi neastâmpăr, de permanenta căutare şi iscodire. De aceea, figurile întipărite în lut sunt atât de vii, transmit poveşti pline de umor, de veselie şi ironie pe alocuri, feţele şi posturile personajelor căpătând adesea dimensiuni caricaturale. Ele vorbesc despre o lume a satului, a vieţii de pe uliţele copilăriei, pline de nostalgia trecutului ameninţat de dispariţie.
Pe uliţele universului lui Dan Leş personajele încă se plimbă în tălpile goale, ciobanul ascuns în gubă cugetă în tihnă şi tăcere, olarii îşi vând oalele cărate în spate, sunetele nicovalei din potcovărie se amestecă cu cântecele zgomotoase ale porcarului ameţit, de gât cu primarul, bivolii se intorc agale spre casă, bătrâni la gura sobei se privesc cu tandreţe, cu toţii trăiesc miracolul lucrurilor simple, fără alterarea banului şi a tăvălugului consumismului fără discernământ.
Dan Leş nu îşi propune doar să salveze, prin creaţiile sale, momente şi obiceiuri din lumea satului arhaic românesc ci, chiar mai mult, să le reînvie, să le dea viaţă prin poveştile cu care fiecare personaj se îmbracă. Orice creaţie, orice personaj are o poveste de spus, pe care artistul o împărtăşeşte cu pasiune, prin re-trăirea momentelor speciale din copilăria lui. Clipele petrecute alături de el devin momente unice, magice, pline de căldura unui spirit dăruit cu talent şi har.
Lumea ceramistului Dan Leş are un ritm aparte. În ciuda spiritului activ, agitat chiar, plin de energie, Dan caută cu disperare întoarcerea la viaţa simplă, curată, liniştită, a ritmului satului tradiţional românesc. Ceasurile vechi, pe care cu pasiune le colecţionează, prezente peste tot în lumea cu care se înconjoară, în casele vechi minereşti din Baia Sprie pe care le-a salvat de la dispariţie şi le-a restaurat cu pasiune, par menite mai degrabă să-i arate nevoia de linişte, de renunţare la goana cotidiană şi veşnică amânare a întoarcerii spre sine. Nevoia de dialog interior, de căutare a răspunsurilor la întrebări vitale ale existenţei umane, îl caracterizează în multe din demersurile pe care le face şi pe care le regăsim subtil “încriptate” în mesajele lucrărilor sale.
În căutarea autenticului, a fascinaţiei tradiţiei nealterate, a obiceiurilor, meşteşugurilor, poveştilor şi oamenilor deosebiţi care păstrează şi duc mai departe vechile învăţături, Fascinaţia meşteşugului continuă să fie, în ciuda multiplelor dificultăţi, un proiect pe termen lung care vorbeşte despre însăşi esenţa spiritului românesc. Dincolo de repere temporale, cuvinte, imagini sau cadre, Fascinaţia meşteşugului este o poveste cu şi despre spirite vii. Spirite care sunt ancorate în trecut, conturate autentic în prezent pentru speranţa unui mâine mai bun. Doar păstrând vie tradiţia autentică putem salva propria noastră identitate.
Acest material face parte din proiectul „Fascinaţia meşteşugului”, creat şi realizat de Matei Pleşa şi echipa sa, proiect în cadrul căruia TOTB este partener. Informaţiile, fotografiile şi materialele filmate aparţin echipei „Fascinaţia meşteşugului”. Mai multe informaţii puteţi găsi pe site-ul proiectului sau pe pagina de Facebook a acestuia, unde Matei şi echipa sa acceptă cu drag sugestii şi recomandări de meşteşugari care să fie subiectul unor viitoare documentare din acest serial. Poveştile documentate până acum de echipa Fascinaţia Meşteşugului le puteţi găsi aici.
Din aceeaşi serie, puteţi citi şi:
Fascinaţia meşteşugului: Totul începe de la un fir
Fascinaţia meşteşugului: Ceramistul economist
Fascinaţia meşteşugului: Poveşti spuse pe linguri de lemn
Povestitorul poveştilor celorlalţi. Lecţia de ambiţie şi pasiune la 22 de ani