Fără “punguțe”, de ziua internațională fără pungi de plastic

Pungile de plastic reprezintă o problemă majoră pentru mediu și omenire. În data de 3 iulie, sărbătorim ziua internațională fără pungi de plastic. Iată de ce ar trebui să renunțăm la ele și cum vrem să îi determinăm pe consumatori să plece #fărăpungideplastic din magazine sau piețe, măcar pentru o zi.

Pungile de plastic reprezintă o problemă majoră pentru mediu și omenire. Statistici:

▷ 200: numărul de pungi de unică folosință aruncat anual de fiecare cetățean european;
▷ 500 de miliarde: numărul de pungi generat anual la nivel global;
▷ 1 milion: numărul de pungi de plastic consumate în fiecare minut;

Din cauza pungilor, mor anual cel puțin 100.000 de viețuitoare marine și 1 milion de păsări. Apoi, din oceane, plasticul ajunge înapoi în farfuriile noastre, prin hrana consumată.

Ce este Ziua fără Pungi de Plastic

Ziua fără Pungi de Plastic este o zi în care ni se cere să acționăm pentru a stopa folosirea pungilor din plastic. Mișcarea a fost inițiată acum nouă ani în Barcelona, de către Organizația Rezero. Treptat, i s-au alăturat numeroase organizații la nivel internațional.

De Ziua fără Pungi de Plastic au loc numeroase acțiuni: refuzul pungilor de plastic, realizarea de instalații artistice din pungi de plastic, distribuirea de pungi reutilizabile etc.

Zero Waste Romania propune o acțiune menită să atragă atenția într-un mod constructiv atât cetățenilor, cât și comercianților, asupra impactului pe care îl au pungile de plastic asupra mediului. Pentru aceasta, au creat provocarea #fărăpungideplastic, susținută de Iulie fără plastic, Atelierul de Pânză, ALTERNATIVE, Natura fără plastic, REDU, Greenpeace Romania, Eubio, Artsapling.

În data de 3 iulie 2018, voluntarii Zero Waste îi vor încuraja pe clienții magazinelor să achiziționeze cele necesare folosind cât de puține pungi de plastic reușesc. Cei mai perseverenți participanți vor fi răsplătiți cu un kit de supraviețuire fără plastic.

Ce vor face voluntarii de Ziua fără Pungi de Plastic:
1. vor aborda oamenii care intră în magazine
2. îi vor informa despre impactul pungilor de plastic asupra biodiversității
3. le vor propune să participe la provocarea lansată, sugerând și câteva soluții
4. îi vor ruga să se întoarcă cu ceea ce au cumpărat
5. îi vor ruga să încarce pe pagina evenimentului o fotografie cu ei și cu ceea ce au cumpărat
6. la finalul campaniei, vor desemna câștigătorii: persoanele cu cele mai puține pungi de plastic raportat la numărul produselor achiziționate vor primi un kit de supraviețuire fără plastic.

Ce conțin kit-urile de supraviețuire fără plastic:

• sacoșe pentru cumpărături de la Atelierul de Pânză, ALTERNATIVE, Natura fără plastic
• săculeți de la REDU
• sticle reutilizabile de la Greenpeace Romania
• săpunuri din nuci de săpun de la Eubio
• produse homemade de igienă personală: pastă de dinți, deodorant, scrub
• batiste din bumbac organic
• cărți donate de voluntari

De ce este importantă acțiunea pentru contextul actual
În general, cetățenii consideră că acțiunile individuale sunt inutile în raport cu amploarea problemei. Prin acțiunea #fărăpungideplastic, Zero Waste vre să demonstrăm că și micile gesture contează. Mai mult, vrea să atragă atenția companiilor că există cetățeni preocupați de schimbările climatice, pentru a le determina să acționeze și să îmbunătățească situația la nivel global, european și național.

Care este situația în Europa

Recent, Uniunea Europeană a propus o lege gândită pentru prevenirea și reducerea impactului anumitor tipuri de produse din plastic asupra mediului, mai ales asupra celui marin.

Aceasta cuprinde o serie de măsuri pentru a gestiona folosirea produselor din plastic de unică folosință. Printre măsuri, se numără de la eforturi de a interzice sau de a reduce cantitățile de deșeuri din plastic, până la etichetare sau scheme de responsabilitate extinsă a producătorului.

Totuși, actul nu stabilește ținte clare de reducere pentru recipientele cu mâncare sau cănile pentru băuturi. Promite însă că va lua în calcul această posibilitate abia după șase ani de la transpunerea în legislație (abia în 2027).

Prin urmare, țările ar putea susține că iau măsurile necesare atâta timp cât reduc cantitățile, indiferent de cât de mici sunt reducerile. Același termen este înaintat și pentru revizuirea listei de produse la care face referire legislația. În plus, legea lasă posibilitatea prelungirii termenului.

Care este situația în România

Din 2019, în România va fi interzisă comercializarea pungilor din plastic cu mâner, subțiri, sub 50 de microni. Cele groase vor fi in continuare permise, pe motiv ca sunt reutilizabile. Deși este bine că această legislație există,  legea are nevoie de îmbunătățiri:

• problema plasticului oxodegradabil nu este inclusă în legislația națională, deși Comisia Europeană a atras atenția asupra impactului său;
• în România, au intrat pe piața deja producători de pungi biodegradabile care însă nu au efectuat încă teste pe infrastructura de compost din România;
• interdicția ar putea încuraja ocolirea legii, prin urmare trebuie asigurată respectarea ei.

Mai mult, aceeași interdicție ar trebui aplicată și pentru alte articole din plastic de unică folosință: paie, pahare, farfurii și tacâmuri din plastic, recipiente de polistiren, care în România nu se reciclează. Industria ar trebui stimulată să renunțe la a produce plastic greu de reciclat, cum ar fi recipientele din plastic pe care le găsim la detergenți. De asemenea, ar trebui să renunțe la a ambala în plastic alimente precum fructe și legume. Potrivit unui studiu recent, plasticul nu previne risipa alimentară, în unele cazuri, o amplifică.