Biologii evoluționiști au devenit tot mai conștienți de un fenomen curios ce apare atunci când societățile ajung să fie industrializate. Cele mai bogate familii aleg să facă tot mai puțin copii, ceea ce sugerează că nu mai sunt preocupate de maximizarea reproducerii. Un studiu al cercetătorilor britanici pe cinci generații de suedezi confirmă asta – ei au observat că familiile cu dare de mână tind să rămână restrânse, în ciuda presiunilor evoluției, care dictează cât mai mulți copii.
Flickr/exfordy
Oamenii de știință de la Şcoala de Igienă şi Medicină Tropicală din Londra au studiat date legate de 14.000 de suedezi născuți între 1915-1929, scrie NewScientist. Au observat că părinții bogați aveau mai puțini copii, iar acești copii aveau tendința de a conserva statutul socioeconomic înalt preluat de la părinți. Fenomenul s-a transmis și generațiilor ulterioare: chiar și după patru generații, familiile care erau bogate în 1915 zămisleau în continuare copii puțini. Asta sugerează că, având un număr mai mic de urmași, părinții pot investi mai mult în unul singur și-și împart averea în mai puține locuri, obicei preluat și de copii. În alte cuvinte, familiile bogate sacrifică numerele de dragul conservării avuției și a statutului.
Din punct de vedere evoluționar, acest model, susțin alți specialiști contactați de NewScientist, s-ar putea aplica doar în țări sigure ca Suedia, care are una dintre cele mai mari speranțe de viață de pe planetă. Economiile alimentate cu combustibili fosili ar fi mai rezistente în fața dezastrului decât cele agricole preindustriale; în societățile instabile, familiile bogate riscă să dispară dacă nu reușesc să-și plătească un loc în afara tulburărilor sociale, iar în această situație, o familie mai mare poate fi mult mai avantajoasă.