Extractiile “necoventionale” de petrol se extind pe zi ce trece

2

Exploatarea cu succes a nisipurilor petrolifere din Canada a indemnat Shell si alte companii sa puna pe picioare operatiuni similare in Rusia, Congo si chiar Madagascar, arata un nou raport.

(articol preluat de pe The Guardian)

Preturile in crestere la petrolul brut si diminuarea siturilor de forare au incurajat industria energetica sa se orienteze spre depozite de hidrocarburi „neconventionale” care ameninta mediul si comunitatile din locuri precum Iordan, Maroc, dar si SUA, scrie asociatia „Friends of the Earth” intr-un raport citat de The Guardian. Analiza lor vine cu o zi inainte de intalnirea anuala a companiei Shell si in ziua in care Ceres, o coalitie de investitori si activisti de mediu, lanseaza un studiu propriu in care avertizeaza ca extractia petrolului din nisipurile gudronate din Canada ar putea ameninta si mai tare cota de piata a unei companii petroliere decat dezastrul din Golful Mexicului, care a maturat 30 de miliarde de dolari din valoarea companiei British Petroleum (BP).

Asociatiile verzi considera nisipurile si sisturile petrolifere mai periculoase pentru planeta decat operatiunile normale de extragere a petrolului. „Nisipurile bituminoase – bitumul este extras si upgradat pentru producerea de titei sintetic – au fost intens criticate pentru rezultatele ecologice si sociale slabe, la nivel local si global”, arata noul raport. „In momentul de fata, Canada este singurul centru mare de productie, insa investitiile se extind, inclusiv din partea unor companii petroliere europene precum BP, Shell, Total si ENI”.

BP dezvolta astfel de operatiuni in Alberta (Canada) si in Venezuela, a doua mare rezerva a lumii dupa Canada. Shell, care a dat tonul in Alberta, coopereaza cu compania ruseasca Tatneft pentru producerea de titei din nisipuri bituminoase in Tatarstan, pe pamantul Federatiei Ruse. La randul ei, compania italiana ENI a semnat un acord cu ministerul energiei din Republica Congo pentru a investi in nisipuri petrolifere, desi spune ca nu va folosi metodele utilizate in Canada.

„Friends of the Earth” cere ca Uniunea Europeana sa foloseasca Directiva privind calitatea combustibililor pentru a trece in revista potentialul de emisii de gaze cu efect de sera al combustibililor pe baza de petrol care intra in UE. Altfel, „va incuraja expansiunea globala a nisipurilor petrolifere, care ameninta comunitatile vulnerabile, si va incetini progresele UE in contextul mai larg al schimbarilor de climat”.

BP si Shell contesta afirmatiile grupului „Friends of the Earth” si ale altora cum ca exploatarea nisipurilor petrolifere ar fi de cinci ori mai poluanta decat metodele normale. Shell spune ca va incerca sa reduca impactul folosind tehnici de captare si depozitare a dioxidului de carbon, chiar daca avantajele acestora nu au fost inca demonstratre la scara larga.

Pe de alta parte, rezervele de sisturi petroliere, mai precis roci care contin kerogen – o substanta din care se extrage titei sintetic prin incalzirea ei la temperaturi foarte inalte, sunt numeroase in Iordania, iar Shell a semnat un acord pentru exploatarea lor prin Jordan Oil Shale Company, desi colosul petrolier spune ca e vorba doar de o mica parte din afacerile ei.

„Friends of the Earth” subliniaza faptul ca Iordania este una dintre cele mai uscate tari de pe Pamant, cu o pierdere de apa estimata anul acesta la 320 de metri cubi. „Productia generata de sisturile petroliere va accentua aceasta tendinta, din moment ce un baril necesita 3,2 barili de apa”, arata raportul lor. Interese pentru sisturile petroliere mai exista in Maroc, Egipt si Nigeria, care sufera deja de pe urma pagubelor de mediu provocate de scurgerile de petrol din Delta Nigerului.

Foto: Nisipurile petrolifere din Alberta, Canada/Flickr/species_snob

Tags:



2 comentarii

  1. F. putini (si nerelevanti!) din pacate se gandesc la ce ar fi daca ar scadea consumul global de petrol.
    In primul rand ar scadea cotatiile bursiere ale companiilor petroliere, ceea ce, nu asa, unii relevanti nu isi doresc.
    iPiata poate cere orice, numai ca atunci cand discutam de resurse limitate, nici pretul nu ar mai trebui sa conteze. Aici ma refer si la motoarele de 3-4-5 litri si peste care pur si simplu ar trebui sa fie interzise, pentru ca oricat de EURO 5-6-7 ar fi tot 20 l ar consuma.
    Pe termen scurt si mediu ce ne va afecta mai mult nivelul CO2, disparitia hidrocarburilor, sau criza H2O.

  2. Vinovati suntem toti, suntem o lume energofaga, ipocrita si mediocra, 99% dintre pamanteni nu au multa informatie si in general nu-i intereseaza. Urmatoarea criza va fi una energetica, toate tarile vor vrea mai mult petrol in conditiile in care vom avea din ce in ce mai putin, mai vascos, in zacaminte mai mici si la adancime mai mare. Cautati pe net cuvantul peakoil exista multa informatie, lumea energetica este complexa. In momentul in care productia de petrol va atinge maximul va incepe sa scada in fiecare an 2-3%, in conditiile in care de forma naturala planeta vrea in fiecare ani 2-3% mai mult petrol, asta va face sa intre isteria in umanitate, tarile care au petrol vor incerca sa-l taurizeze. Nu exista PIB fara energie, adica fiecare milion de euro produs are o medie de energie consumata, ba chiar exista statistici pe tari care este eficienta pt. fiecare milion de euro produs. In momentul in care nu mai gasesti petrol, banii nu au valoare, este ca si cand pe planeta marte ai avea miloane de km patrati pline cu munti de euro dar nu gasesti petrol. 85% din productia mondiala este transportata pe mare, orasele sunt gandite ca oamenii sa se duca la mari distante cu masina la munca. Agricultura este dependenta de motorina, nu conteaza ca tu produci pt. tine, daca productia mondiala agricola se prabuseste lumea nu va putea fi controlata. Guvernele si autoritatea se mentin cu 30% din pib, daca productia scade dramatic, statul incepe sa se dizolve.

Leave A Reply