Expoziția “Arbori bătrâni”. O incursiune foto printre copacii remarcabili ai României

0

Timp de trei ani, Florin Ghenade și Cristian Stănoiu au fotografiat și înregistrat, noaptea, pe plan-film, arbori remarcabili din România. Acest patrimoniu natural și cultural a generat un proiect pe care Galeria Posibilă și curatorul Sandra Demetrescu îl propun în această toamnă, cu o imagine complexă asupra arborilor bătrâni, incluzând atât fotografiile lui Florin Ghenade, cât și video-urile lui Cristian Stănoiu, un preview al albumului care va cuprinde toți arborii fotografiați până în prezent. Proiectul “Arbori Bătrâni” al lui Florin Ghenade se înscrie în direcția preocupărilor pentru înțelegerea și studiul peisajului proprie Galeriei Posibile din ultimii ani.

Timișoara: Muzeul de Artă, Piața Unirii, nr. 1, 925 octombrie. Vernisaj – 9 octombrie, orele 19.00

București: Kube Musette, Calea Victoriei, nr. 114, 3 – 15 noiembrie. Vernisaj, 3 noiembrie, orele 19.00

Plopul de la Rafaila, jud. Vaslui. FOTO: Florin Ghenade

Plopul de la Rafaila, jud. Vaslui. FOTO: Florin Ghenade

Pe parcurs, proiectul a devenit un adevărat laborator interdisciplinar, întrucât acesta vizează conștientizarea valorilor ecologice, biologice, literare și antropologice ale arborilor seculari. Astfel, noile perspective sunt explorate odată cu seria de conferințe ce va însoți evenimentul de la București, susținute de biologul Tibor Hartel și antropologul Ioana Popescu, precum și prin textul scriitoarei Simona Popescu inclus în album. Proiectul este o încercare de “a documenta documente vii”, fiind pus de către autor sub semnul “împăcării contrariilor” (Coincidentia oppsitorum). Arborii sunt fotografiați în întunericul nopții dar sunt luminați, sunt ascunși dar sunt arătați, sunt documentați dar rămân neînțeleși.

Coincidentia oppositorum este semnul sub care Florin Ghenade își pune demersul artistic, care ia astfel (și) forma unei meditații pe marginea mediului fotografiei în sine (în speță cea analogică, pe care o practică): privită ca un construct dialectic, fotografia revelează și, în același timp, ocultează, așa cum se constituie între negativ și pozitiv, între ceea ce este captat pe peliculă și ceea ce, inevitabil, nu se dezvăluie privirii. Coexistența contrastelor se regăsește și în subiectul surprins, arborii: priviți ei înșiși ca niște documente, ca martori – muți – ai timpului care a trecut peste ei (sau prin fața lor); copacii seculari devin un tip distinct de memorie – vie – în raport cu care reprezentarea lor capătă statutul de indice (consubstanțial), reînchizând, astfel (chiar dacă doar într-o primă instanță), cercul discursului despre fotografie și deschizându-ne calea către interogație.

Curator Sandra Demetrescu

Arborii bătrâni sunt de neînlocuit. Este nevoie de sute de ani pentru ca arborele să îşi recapete multiplele valori sociale, culturale, istorice și ecologice. Toate aceste valori pot dispărea definitiv foarte uşor.
 Arborii bătrâni ar putea trăi mai multe generaţii după noi, reprezentând elemente stabile în vremurile din ce în ce mai schimbătoare şi tulburente. Pentru asta, trebuie să avem grijă de ei, acum.

Biolog Tibor Hartel

Toți acești arbori exemplari. În fond, peisajul tipic românesc, toposul lui vizual nu este nici lanul de grâu, nici turmele păscând în vârf de munte, ci copacul bătrân și umbros, sub care ciobanul sprijinit în bâtă își păzește oile.

Antropolog Ioana Popescu

Copacii, ca oamenii…”Cînd cineva fotografiază copaci singuri, noaptea, puternic luminaţi, creează o scenografie în care personajele sînt copacul, lumina şi el însuşi, fotograful (privirea lui gînditoare, mai precis). Să pui un copac în lumină! Copacul devine obiect estetic. Deschis interpretărilor. Şi, sigur, ca în Blow-up, filmul lui Michelangelo Antonioni, încep să conteze detaliile, abia zărite în întuneric.

Scriitoare Simona Popescu

Stejarul din Breite, județul Mureș. FOTO: Florin Ghenade

Stejarul din Breite, județul Mureș. FOTO: Florin Ghenade

Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Parteneri: Muzeul de Artă Timișoara, Kube Musette, WWF, Remarkable Trees of Romania, Fundația ProPatrimonio, Asociația 37, Revista Zeppelin, Revista Igloo, Revista Arta, GraphicFront, The Institute, Think Outside The Box, National Geographic.

Preocupată de înțelegerea și studiul peisajului, Galeria Posibilă prezintă artiști ale căror lucrări permit deopotrivă discuții specifice artei contemporane și ale domeniilor conexe. Dincolo de a fi un mediator al artei, galerie privată, comercială, a cărei identitate s-a construit treptat, ca platformă de experiment artistic, expozițional și curatorial, programul galeriei cuprinde, în ultimii ani, expoziții asupra peisajului.

Astfel, apariția peisajelor transilvănene în pictura lui Ștefan Câlția sunt premise ale studiului asupra peisajului agricol. Pe de altă parte, artiști emergenți din domeniul fotografiei sunt preocupați de peisaj ca studiu biologic și antropologic (Florin Ghenade, “Arbori bătrâni”, Lucian Bran “Înapoi la izvoare”, “Grădini urbane”), ori din perspectivă istorică, precum și prin calitatea naturii de a asimila obiectele/spațiile create de om (Bogdan Gîrbovan și Michele Bressan, “R.A.P.I.”, Lucian Bran “Structuri alienate”).

Pe lângă activitatea expozițională, Galeria Posibilă alcătuiește treptat o bibliotecă dedicată peisajului în fotografie. 

Galeria Posibilă, înființată de Matei Câlția în anul 2003, cuprinde, pe lângă interesul pentru peisaj, o istorie expozițională și editorială dedicată unor artiști precum: Nicu Ilfoveanu, Dan Perjovschi, Ion Dumitriu, Matei Bejenaru, Gili Mocanu.


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger