Exploatarea gazelor de şist. "Goana după aur": Războiul secret al conturilor grase cu oamenii mici

10

Gigantul american Chevron se pregăteşte să extragă gaze de şist din pământul Moldovei, cu acordul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale. Afacerea pare un joc de şah cu sănătatea şi viitorul localnicilor neinformaţi. E o poveste cu “investiţii” şi cuvinte pe care autorităţile se feresc să le pronunţe: poluare, cancer, sol distrus. O intervenţie bulgărească ar fi putea fi salvarea.

 

de Oana Dan şi Roxana Bucată


Şefii Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) n-au călcat, probabil, în viaţa lor pe solul fertil din comună Banca, judeţul Vaslui. N-au trecut nici pragul casei lui Alexandru Marcel şi n-au stat niciodată de vorbă cu localnicii comunei moldovene. Şi totuşi, primii au decis în numele ultimilor, permiţând gigantului american Chevron să zgârme măruntaiele solului după gaze de şist şi bani. La un capăt al poveştii se afla câteva semnături şi 25 de milioane de dolari pe care americanii îi varsă, sub numele comercial de investiţii, în România. La celălalt capăt, stă mirat Alexandru Marcel. Care a primit recent 300 de lei de la firma subcontractată de Chevron să ia mostre din pământul lui. El, vecinii, dar şi mai-marii comunei, uşor cu globalizarea pe scările şubrede ale României profunde!, nu înţeleg prea multe. Dar nici nu pun întrebări. Localnicilor nu le-a spus nimeni de apa stricată, de pământul ruinat, de aerul greu şi cele câteva boli care ar veni la pachet cu mirajul îmbarcat în cursa Panamerican către Bucureşti. Deciziile s-au luat peste ei. La judeţ şi la centru.

Rewind. Intervenţia bulgărească

Anna Pelova (22 de ani), o activistă bulgară de mediu care studiază şi locuieşte la Londra, îşi aminteşte că pe 14 ianuarie zeci de mii de bulgari au ieşit în stradă să ceară guvernului de la Sofia interzicerea exploatării gazelor de şist. În aceeaşi zi, Anna s-a alăturat conaţionalilor nemulţumiţi, participând la proteste similare desfăşurate în capitala Marii Britanii.

Efortul lor n-a fost în zadar. Peste patru zile guvernul a decis să oprească extragerea gazelor de şist. Activiştii au decis şi ei ceva: să nu se oprească. Urmând exemplul britanicilor de la Frack Off (o organizaţie non-profit care se opune exploatării resurselor de gen), Anna şi prietenii ei au înţeles că pericolul răsărea din nou peste Dunăre. În România. Lentoarea civică de aici i-a speriat. Nimeni nu protesta faţă de intenţia gigantului american Chevron de-a căuta gaze în măruntaiele pământului românesc. „Vrem să-i facem pe români conştienţi de pericolul extragerii şi exploatării gazelor de şist”, şi-au spus atunci bulgarii.

Între timp, la Sofia s-a impus un moratoriu până la studierea exactă a riscurilor de mediu. „Dacă şi România face asta suntem pe drumul cel bun pentru o interdicţie generală în UE”, spune Anna Pelova, enumerând ţările care au spus nu subiectului: Franţa, Irlanda, Marea Britanie, Africa de Sud, plus 18 state americane. Activista a înfiinţat, alături de alţi conaţionali care trăiesc în Londra, Iniţiativa pentru o Bulgarie mai Bună. Mişcarea civică îşi propune să sporească implicarea cetăţenilor în viaţa publică.

„Vrem să-i punem pe oameni în alertă”, susţine Pelova, a cărei organizaţie a pornit deja pe Facebook un grup de discuţii pentru ecologiştii romani. Se cheamă „Nu vrem exploatarea gazului de şist în România” şi are la momentul actual peste 2.500 de membri. Totuşi, reacţia societăţii civile din România este încă „subţire”. Miercuri, la un apel de dezbatere au răspuns doar nouă activişti. Vineri, la prânz, Partidul Verde din România a organizat o conferinţă de presă pe subiect, vicepreşedintele formaţiunii deplângând lipsa de transparenţă a ANRM-ului şi lipsa consultărilor publice.

Din Londra, la Banca via Bucureşti

În Vaslui, însă, căutătorii de gaze se mişcă discret. Discret, dar cu spor. Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Vaslui, Adrian Jecu, nu ştie nimic oficial despre stadiul exploatărilor din zona Bârladului. Din discuţiile pe care le-a avut cu colegii de la Agenţia de Protecţie a Mediului, a aflat, însă, că prospecţiunile s-au făcut deja, dar nicio firmă nu a depus deocamdată cerere pentru a obţine acordul de mediu în vederea explorării şi exploatării zăcămintelor. “Pot să vă spun că i-am văzut circulând pe tot teritoriul Vasluiului”, ridică din umeri comisarul-şef.

Peste ei a dat şi Vasile Vînătoru, primarul comunei Banca, unde firma contractată de Chevron, SC Prospecţiuni SRL, a început căutarea de gaze încă din toamna anului trecut. “Ei au aprobare de la Consiliul Judeţean Vaslui, nu au avut nevoie de aprobarea noastră. Dacă de acolo le-a pus viză, ei n-au mai venit la Primărie. Şi când te duci la cineva acasă, strigi la poartă, vezi dacă e acasă, nu-i acasă; aşa şi în comună – trebuie să vii la primărie să vorbeşti cu primarul, dar n-au venit. M-am dus eu la ei şi i-am întrebat ce fac, dar nu mi-au dat multe explicaţii”, spune primarul, care a aflat din presă că proiectul ar fi nociv pentru mediu şi oameni. “Dacă arheologul de la judeţ a pus viza…”, se scuză pentru o clipă, apoi completează puţin resemnat: „tot ce pot să fac eu e să lucrez la oameni, să văd ce au semnat, să le explic pericolul”.

„Nu ne rămâne decât să ne luăm tălpăşiţa”

Depozitul de explozibili pe care l-au înfiinţat cei de la Prospecţiuni în localitate a băgat frica în săteni. “Nu ştim mare lucru despre gazul de şist, dar se mediatizează că ar fi foarte dăunător”, spune o femeie care locuieşte în satul Sălcioara şi lucrează la firma de creştere a păsărilor Vanbet din Banca. Nici ea, nici vecinii n-au fost vizitaţi de reprezentanţii firmei de prospecţiuni.

Pe Alexandru Marcel, însă, l-au vizitat. El este chiar unul dintre proprietarii care au primit bani pentru a permite realizarea prospecţiunilor pe terenul său. “În toată valea au fost, au plătit oamenii să intre pe terenurile lor, nu ştiu cum îi cheamă, ce au găsit”, spune vasluianul, care a încasat 300 de lei în schimbul unor mostre de pământ.

Frica de ce-ar putea însemna proiectul s-a răspândit mai ceva ca o bârfă despre ultima escapadă amoroasă, ajungând rapid la Bârlad, cel mai apropiat oraş.  Ecaterina Hurdubaie, învăţătoare în târgul provincial, a aflat din presă de posibilitatea ca mai multe sate din împrejurimi să fie distruse pentru a extrage gazele de şist. “Nu sunt de acord să se facă aşa ceva. Am înţeles că o să injecteze apa la 1.000 de atmosfere, iar România nu participă cu nimic, nici cu forţă de muncă. Totul pentru 4% din gaze. Unul din băieţii mei a studiat Geografia şi mi-a explicat. Mi-a şi zis <<mamă, nu ne rămâne decât să vindem tot şi să ne luăm tălpăşiţa>>”, se revoltă învăţătoarea.

La 54 de kilometri de Bârlad, în reşedinţa de judeţ, discursul e mai închegat. Autorităţilor li s-a transmis de la Bucureşti că americanii de la Chevron au preluat licenţa de exploatare de la firma Regal Petroleum. Mai exact, după cum explică Elena Caramalău, consilier în cadrul direcţiei Petrol din Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, s-a semnat „un acord petrolier pentru petrol, ţiţei, gaze condensate, gaze libere şi gaze neconvenţionale”. ANRM a mai dat şi acorduri petroliere pentru trei perimetre din zona Dobrogei, documente aflate acum în circuitul de avizare prin hotărâre de guvern. Dacă va primi aprobarea, Chevron poate demara procedurile de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor. Concesiunile sunt pe 30 ani.

La Alexandru Marcel n-a venit nimeni cu o explicaţie aşa de detaliată. El n-a înţeles ce caută americanii în pământul moldovenesc. Lui şi vecinilor lui ar trebui să li se spună că prospecţiunile constau în stabilirea tipologiei şi mărimilor depozitelor dintr-o anumită zonă. Şi asta într-un limbaj mai accesibil. Apoi, să li se explice despre faza de explorare care prezintă câteva riscuri, etapă în care sunt trasate conţinuturile, permeabilităţile şi posibilităţile de a extrage anumite substanţe din acele depozite. În final, să li se prezinte şi riscurile asociate ultimei etape – exploatarea – ce constă în extragerea respectivelor gaze din adâncuri.

VID NORMATIV
Gaze nelegiferate

Exploatarea gazelor de şist, deşi se realizează după o metodă foarte diferită de cea a hidrocarburilor, este inclusă sub umbrela aceloraşi prevederi legislative. „Nu există pe site-ul ANRM nicio referire clară la gazele de şist. Nu pot să aplic legislaţia de la cărbuni sau ţiţei la gazele de şist pentru care am cu totul altă tehnologie. România nu are o legislaţie pentru gazele de şist”, explică Georgeta Ionescu, geolog, jurist şi vicepreşedinte al Partidului Verde, precizând că aceasta este o problemă europeană, pe care legiuitorii de la Bruxelles şi-au propus să o rezolve revizuind cadrul juridic din domeniu. „ANRM găseşte temei în legea petrolului, când toată lumea spune că nu se aplică legislaţia clasică din domeniul hidrocarburilor”, adaugă Ionescu. Ecologista a aflat de intenţia Chevronului de a exploata gazele de şist în zona Bârladului la începutul anului, de pe reţelele de socializare. Acolo unde subiectul a fost lansat şi promovat de vecinii bulgari, uimiţi că activiştii romani au amorţit odată cu gerurile năprasnice.

Ca în multe alte situaţii, ANRM a „vegheat” şi a decis în numele celor care plătesc taxe la buget, fără să solicite măcar opiniile autorizate ale societăţii civile. Minimizând, în plus, şi riscurile de mediu despre care vorbesc studii de specialitate, dar şi ONG-uri din afara României. Elena Caramalău, consilier la ANRM, expediază scurt subiectul: Chevron ne va anunţa în curând că nu există riscuri „prea mari” de mediu. Iar superiorii săi, care au semnat nota de fundamentare trimisă către Guvern scriu la capitolul „Impactul asupra mediului”, în acelaşi spirit autoritar, că acesta se va determina în conformitate cu prevederile legislaţiei, fără să menţioneze în ce etapă a proiectului se va întâmpla asta. Mai mult, ANRM dă asigurări, în acelaşi document, că în acordul de concesiune anexat contractului sunt stabilite toate aceste condiţii de mediu. Respectivul acord, însă, este secretizat – compania Chevron invocând clauza secretului comercial – şi nu va fi publicat în Monitorul Oficial odată cu contractul încheiat cu gigantul american. Mai mult, Caramalău subliniază calm că atât valoarea contractului, cât şi cantitatea de resurse care vor fi exploatate sunt informaţii secrete.

Singurii agitaţi sunt vecinii bulgari care îi împing pe români la acţiune, în mediul virtual al Facebook-ului.

Problema viitorului guvern

“Am pornit acest grup pentru a sprijini acţiunile diverselor mişcări din România împotriva deciziilor guvernului”, explica Galin Mihalev, un artist bulgar de 34 de ani îndrăgostit de Vama Veche şi de Asia, şi un înfocat activist de mediu. El a înfiinţat practic grupul de discuţii de pe Facebook împotriva exploatării gazelor de şist. Dacă valorificarea acestui tip de resursă este atât de nociva pentru mediu, de ce guvernul romaâ nu spune nu, până la elucidarea controverselor, aşa cum a făcut cel bulgar? „Din cauza banilor! Marile companii de gaz şi petrol înregistrate în SUA nu au voie să facă publică suma pe care o plătesc guvernelor locale pentru a obţine permisiunea de a fora. Fireşte, o parte din aceşti bani merge direct la bugetul naţional, dar alte părţi merg în conturile personale ale membrilor guvernului care încuviinţează lucrările de exploatare”, explică bulgarul.

Mai mult, riscurile de mediu legate de fracţionarea hidraulică – singura metodă de extragere a gazelor de şist cunoscută şi aplicată – devin realităţi de-abia peste câţiva ani de la începerea lucrărilor, susţine Mihalev. „Aşa că pică în răspunderea viitorului guvern”.

 

 

Două ţări, un singur pământ

Chevron intenţionează să foreze şi în Dobrogea, iar în această regiune România şi Bulgaria împart aceeaşi zonă de pânză freatică. Dacă apa din teritoriul românesc se poluează cu sute de chimicale toxice, apa Bulgariei poate fi infectată de asemenea, explică Anna Pelova. „Ca să nu mai spun că pământul Dobrogei este cel mai bun pământ agricol al Bulgariei”, continuă ea, avertizând şi asupra situaţiei din Vrancea, unde se fac planuri pentru forări. Conform activiştilor de mediu, vor fi afectate plăcile tectonice şi asta poate cauza cutremure.

Suntem două ţări, dar pământul e unul. Problema voastră e şi problema noastră, mai cu seamă că guvernul vostru în acest moment nu intenţionează să interzică extracţia gazelor de şist”, mai spune activista, subliniind că asta este o problemă globală care trebuie, însă, rezolvată local. Timpul, însă, se scurge în defavoarea oamenilor.

RISCURILE EXPLOATĂRII

–  Poluarea apei potabile şi contaminarea apelor subterane

–  Poluarea solului cu substanţe toxice şi radioactive folosite în procesul de extragere

–  Poluarea aerului

–  Risc ridicat de destabilizare a solurilor, ceea ce poate duce la alunecări de teren sau cutremure

–  Distrugerea florei şi a faunei

–  Efecte nocive asupra sănătăţii oamenilor din cauza substanţelor chimice folosite în procesul de extracţie şi care pot cauza diferite boli (Sursă: organizaţia britanică Frack Off)

Pe scurt, despre gazele de şist

Gazele de şist diferă de cele convenţionale prin faptul că sunt extrase din roci la adâncimi foarte mari, unde permeabilitatea este redusă. Pentru a le scoate este, deci, folosită o medotă numită fracţionare hidraulică (fracking), foarte contestată de activiştii de mediu.  Respectiva tehnologie constă în despicarea rocilor, în mod artificial, la adâncimi de 3-6 kilometri. O medie de 60 de milioane de litri de apă sunt injectate la fiecare lovitură în sol, sub o presiune imensă. Apa este amestecată cu susbtanţe chimice foarte toxice şi cancerigene, cum ar fi benzenul şi etilena, explică reprezentanţii organizaţiei britanice Frack Off.  „De obicei amestecurile de substanţe chimice sunt un secret al companiei”, spun aceştia.

Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Problema este că jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran, fiind ulterior retrasă şi turnată în iazuri, de unde există riscul să se scurgă în apa subterană. Mai mult, în timpul acestui proces, cantităţi mari de metan sunt emise în atmosferă, producând efecte de seră mult mai dăunătoare decât dioxidul de carbon. Alte probleme constau în faptul că perimetrele de acest gen se exploatează cinci ani în medie, faţă de cele convenţionale care pot fi exploatate timp de câteva decenii. În plus, forajele presupun folosirea unui număr mare de sonde (conform calculelor Agenţiei de Protecţia Mediului din SUA, una din 20 de sonde este ruptă în cadrul acestui proces), dar şi utilizarea unor enorme cantităţi de apă.

Costurile extragerii gazelor de şist sunt însă de cinci ori mai mari decât în cazul celor convenţionale, ceea ce se traduce în preţuri mai mari de vânzare. Uimitor, directorul ANRM, Alexandru Pătruţi declara recent pentru Hotnews.ro că redevenţele pentru gazele de şist ar trebui să fie mai mici decât pentru cele convenţionale. „După ce că îmi poluezi apa, pe care apoi nici în agricultură nu o pot folosi, tu, stat, vii pe urmă şi spui că nu vrei să câştigi nimic din asta”, se declară contrariată Georgeta Ionescu. „Cum au stat de sute, mii de ani neexplorate în solurile româneşti, aceste zăcăminte ar mai putea sta încă un deceniu să zicem, până găsim metode de exploatare prietenoase cu mediul”, conchide ea.

Lecţia americană

Acum doi ani, Statele Unite au oprit exploatările de gaze de şist pe cel mai mare câmp american situat pe teritoriile statelor Virginia, Virginia de Vest, Maryland, New Jersey, New York, Ohio şi Pennsylvania. A fost nevoie de zeci de controale şi rapoarte, de proteste, de scrisori deschise şi petiţii. Decizia autorităţilor a venit însă de-abia după ce s-au raportat scurgeri de metan ce au contaminat resursele de apă pe o suprafaţă de 23 de kilometri pătraţi. La scurt timp, Africa de Sud, Franţa, Marea Britanie, urmate de Bulgaria la începutul acestui an, au introdus moratorii în privinţa exploatării gazelor de şist. Şi Canada şi Australia au luat decizii similare. La ora actuală, în UE, Polonia este singura ţară în care sunt exploatate rezervele de gaze de şist, în lipsa unei legislaţii specifice, într-un cadru formal cu redevenţe relativ reduse şi în ciuda opoziţiei societăţii civile. Spre deosebire de Statele Unite, unde nu există obligaţia de consultare a comunităţilor, companiile având nevoie doar de acordul proprietarilor de teren pentru explorare, în Europa autorităţile sunt obligate, prin Convenţia de la Aarhus şi alte articole din legislaţii naţionale, să consulte populaţia din zonele unde se desfăşoară proiecte care implică riscuri de mediu.  Cu toate acestea, în România, ANRM nu a organizat nicio dezbatere publică.

Apel la protest

Activiştii bulgari din Londra, alături de câţiva romani şi cu ajutorul organizaţiei Frack Off  se adună sâmbătă, 11 februarie, la ora prânzului în fata Ambasadei României din Regatul Unit pentru a cere oprirea exploatării gazelor de şist în România. Până acum, aproape 200 de oameni şi-au anunţat prezenta la protest.

–          Citiţi săptămâna viitoare al doilea episod al serialului despre riscurile exploatării gazelor de şist in Romania

Articol realizat în colaborare cu www.dela0.ro

Foto: Georgi Gruncharov


10 comentarii

  1. E bine ca articolul naste intrebari… ca de exemplu :

    Cum au devenit bulgarii apostolii cauzei mediului inconjutator? Cum de nu au protestat impotriva planurilor de construire a centralei nucleare de la Belene…, cu tehnologie de la est ? Sau a poluarii Marii Negre cu tancuri petroliere acostate in minunatul port Varna?

    De ce bulgarii nu sar in ajutorul polonezilor, care au acordat peste 200 de licentei de explorare a gazului de sist (vorba ‘ceea, nu sunt granite) si sunt si in mai mare pericol… (stiu ei prea bine ca polonezii sunt rationali, interesati sa fie corect informati, rezistenti la indoctrinare…).

    De asemenea interesant este ca nu doar Chevronul are licenta de exploatare a gazului de sist in Romania – una dintre ele este o companie sarba, subsidiara a Gazprom… pentru cateva perimetre in Vestul Romaniei; de ce la Londra nu s-a protestat impotriva acesteia… ?

    De ce nu se spune ca pretul la gaze a scazut cu mai mult de 50% pentru consumatorul american obisnuit in ultimii 5 ani?

    De ce nu se spune ca guvernatorul statului New York a reversat moratoriul anul trecut si a decis deschiderea posibilitatilor de forare in statul sau. Si ca Presedintele Obama s-a referit la acest subiect care va face America independenta de importurile de gaz ?

    Toate sloganele vehiculate de ilustrii academicieni bulgari pe toate forumurile care vor sa capteze activistii pe cealalta parte a Dunarii, sunt recitari standard de informatii trunchiate, ce par desprinse dintr-o brosura cu iz propagandistic, demne de anii ’50…

    Desigur, pot exista probleme, atat la suprafata, cat si in subteran, la care exista insa solutii. Nici una dintre aceste probleme nu a fost cauzata de Chevron anterior; accidentele ce s-au intamplat in SUA au apartinut companiilor mai mici (carora li se datoreaza curajul de a folosi aceasta tehnologie, existenta, de altfel, inca din 1947, dar rafinata cu tehnologii “state -of-the art”), care nu au asigurat standarde de siguranta corspunzatoare si nu au avut accest la super-tehnologia pe care si-o pot permite companii ca Exxon, Marathon, Conocco, Talisman, Chevron. Carora le pasa de reputatia lor atunci cand incep un proiect pe termen lung.

    Cred ca aici e problema – odata reusit, schimba pretul la gaze pentru consumatorul roman si regiune, caci creste concurenta intre producatori, importam mai putin gas scump sau chiar deloc …

    http://www.slb.com/services/industry_challenges/unconventional_resources/shale_gas_liquids/shale_reservoir_evaluation.aspx

    • In ciuda faptului ca toata lumea pare sa se uite la Statele Unite ca la o tara care nu poate face greseli, in realitate este o tara la fel de corupta si de expusa greselilor ca oricare alta….. Nu mai spun nimic de presedintele Obama, care este unul dintre cei mai prosti presedinti pe care a putut sa-i aiba vreodata USA….
      Da, poate ai dreptate in legatura cu noua tehnologie care ar fi mult mai “safe”, dar esti gata sa incerci pe pielea ta??? Noi ar fi trebuit sa invatam din greselile americanilor, nu sa-i aratam cu degetul…. Nu uita deasemenea ca exploatarile facute in USA au fost facute in niste intinderi de teren masive, cu doar cateva localitati in preajma, si tot le-au afectat. In Romania nu e cazul, noi nu mai avem loc nici pentru terenuri agricole de cate case si localitati exista….
      Cat despre scaderea pretului gazelor… nu spune nicaieri ca asta ar fi un efect al acestui contract. Din cate am citit pana acum (si asta e cu un an mai tarziu dupa ce ai postat tu) Chevron isi plateste taxele catre statul roman, plus partea cea mare care intra in buzunarele private, si atat… de restul se spala pe maini… nu are nevoie de forta de munca romaneasca, de produse romanesti si in nici un caz produsul nu va fi considerat produsul Romaniei, ci al firmei Chevron…. Asa ca nu vad cum anume ar putea sa scada preturile la gaze.

  2. Pingback: Exploatarea gazelor de şist (II) „Goana după aur”: Riscuri? O poluare potenţială nu-i o dramă! | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: VIDEO Protest de amploare la Bârlad împotriva exploatării gazelor de șist | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Marcel bune intrebari, totusi marea intrebare ramane Cat de poluante sunt gazele de sist, si daca se intampla o deversare in panza freatica ai vrea sa locuiesti in zona vaslui? Dar copii tai? Stii ca locuitorii judetului Vaslui nu au nimic de castigat in urma exploatarii? stii ca statul roman are o redeventa foarte mica in urma exploatarii? Si gazul scos va fi a Chevronului si vor face ce vor ei de cuviinta, negarantand cu nimic scaderea pretului la gaz?

  5. Pingback: Scrisoarea unui american din Ohio, „the fracking state” | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger