Experimentul Caveman: Prietenia cu Magiunul de Topoloveni si iaurtul de casa

72

magiuniaurt

Acum cateva zile am devenit prieten cu Magiunul de Topoloveni. M-a adaugat pe Facebook. Ma uitam, ma gandeam ce sa fac, si am zis ca, pana la urma, la 1400 de prieteni, ce mai conteaza unul in plus sau in minus? Asa ca am devenit prieteni. Am mai auzit despre comuniune om-natura pe la scoala, si acum mai am cateva confuzii in legatura cu Miorita, dar de comuniune om-magiun inca nu.

de Magor Csibi

Si asta nu e tot. In weekend, magiunul mi-a facut o vizita acasa. Au venit niste prieteni pe la mine si s-a bagat si magiunul intre ei. Iar duminica, cand m-am dus la Targul Taranului Maramuresean, l-am gasit si acolo. Desi e din Topoloveni. Confuzia a continuat.

Daca pana atunci mi-am mancat musli-ul de zi cu zi cu miere de padure, azi-dimineata m-am gandit sa duc noua mea prietenie la un alt nivel. Asa ca pe langa iaurtul meu de casa, de care sunt foarte mandru, am adaugat si magiun. Si in acel moment am inteles de ce Magiunul de Topoloveni e marca inregistrata. Atat despre noul meu prieten.

Deci, dupa cum spuneam, am reusit sa-mi fac iaurt. Asa ca de saptamana asta mi-am luat adio de la toate marcile ce imi fac sanatatea beton si circulatia interna fluenta si m-am hotarat ca de acum incolo o sa mananc numai iaurtul facut de mine. Mai mult, o sa incep sa-mi prepar si propria smantana, poate si propria branza in aceste trei luni. Poate o sa intemeiez si o stana candva. 🙂

Dar pana atunci va arat cum mi-am facut iaurtul. Nu ca ar fi greu. Dar poate daca vedeti cat de usor e, nu mai cumparati toate produsele cu reclame mincinoase.

Iata procedura:

  1. Luam lapte normal, 3% grasime, si il turnam intr-o oala.Picture 344
  2. Adaugam lapte batut.
  3. Asteptam. Am mai citit procedeuri cu caldura, acoperit etc. Eu n-am facut nimic.
  4. In 2 zile a fost gata iaurtul.iaurt
  5. Iaurtul se pune in borcan.
  6. Se toarna peste musli. Cu miere sau cu prietenul meu, Magiunul de Topoloveni.iaurtmiere
  7. Pofta Buna!

Tags:



72 de comentarii

  1. E interesant ce faci. Desigur unele chestii sunt exagerate dar e bine sa faci acum ce poti si sa poti trage niste concluzii pe toate palierele la sf pentru a vedea ce e de pastrat si ce nu ca obiceiuri pentru toata viata ca acum chiar in pestera nu ne putem intoarce; Am insa o sugestie, pune si cainele la acest regim,adica gateste-i tu mancare nu mai ii da bombonele din alea.

  2. Eu am incercat sa fac iaurt asa cum facea bunica mea cand eu eram copil,dar nu am reusit.Va rog sa-mi spuneti proportia dintre lapte dulce si lapte batut si daca pot folosi lapte cumparat de la tarani foarte proaspat si nepasteurizat.
    Va multumesc anticipat.

    • `Pasteurizarea semnifică încălzirea scurtă a unei substanţe la 60 până la 90 °C urmată de o răcire bruscă pentru a distruge microorganismele.`
      De asta nu-ti iesea iaurtul, pentru ca ai folosit lapte pasteurizat.

      • Iaurt + magiun(sau alta dulceata) = iaurt cu prune(sau alte fructe) fara coloranti si lapte praf sau alte prostii care sunt puse in iaurturile cu fructe din comert. Nu e asa fin dar e super bun.

    • Poti folosi lapte de la tarani dar trebuie fiert dupa care pui lapte batut cat ai la indemana. Nu conteaza proportia , in functie de ea noul lapte batut se face mai repede sau mai incet. Il lasi in bucatarie o zi doua si ai noul lapte care dupa poti sa-l folosesti pentru urmatoarea transa si tot asa….

    • @ Gabriela:
      In primul rand, traditional, la tara nu se face iaurt. Bunicii nostri nu au auzit de asa ceva. Iaurtul se fabrica adaugand “culturi” de bacterii.
      La tara se face Lapte Prins si Lapte Acru (asa numitul “chisleac” – din Moldova). Uite diferentele:

      Lapte Prins: se face din lapte fiert, nesarat, care se toarna, dupa ce s-a racit intr-o in oala de lut (arsa foarte bine si nu lacuita), in care ai pus un “cuib” de smantana (poate fi amestecata si cu o lingurita de branza de vaci). Se va “prinde” daca il lasi la temperatura camerei vreo 1,5 /2 zile. Iti dai seama daca este “prins”OK atunci cand intorci oala de lut cu gura in jos si laptele nu curge. Mentionez ca inainte de consum eu il racesc cat pot de mult (sau cat pot sa am rabdare). Produsul final nu are prea multa smantana, (si asta este putin amaruie). Se consuma “felii” (da! da! daca e facut cum trebuie se poate felia), sau amestecat cu smantana de deasupra. Unele gospodine, “afuma” putin laptele (adica il lasa sa se prinda putin de vasul in care il pui la fiert – dar trebuie sa te pricepi, altfel vei arunca laptele). Gustul de afumat se transfera in produsul final dandu-i un gust EXTRAORDINAR. In magazine gasesti doar imitatii proaste ale Laptelui Prins sub forma de Lapte Batut.

      Laptele Acru (chisleacul): se face din lapte nefiert, crud, nesarat lasat la temparatura camerei 1/2 zile. In aceasta perioada el se “acreste”.
      La tara, laptele acru, se prepara in urmatoarele situatii:
      1. Laptele proaspat era pastrat necorespunzator si incepea sa se acreasca. Atunci gospodina il turna repejor intr-o oala de lut si il lasa 1,5/2 zile la temperatura camerei (adica 18-20 Grade celsius). In perioada aceasta laptele de “acrea”. Se raceste si se consuma.
      2. Nu avea smantana sau branza de vaci la dispozitie ca sa faca lapte prins si atunci facea lapte acru pentru ca “merge se asa”
      3. Pentru a fi folosit in aluatul cozonacilor, placintelor, …
      4. Cea mai importanta utilizare a laptelui acru este fabricarea branzei proaspete de vaca si a smantanii (“recoltezi” de 2-3 ori mai multa smantana decat de la lapte prins).
      In magazine, Laptele Acru se vinde sub denumirea de Iaurt.

      ATENTIE: Laptele folosit trebuie sa fie “de tara”. Daca nu aveti o sursa de lapte de vaca… renuntati sa vi le faceti singuri si cumparati de la magazin.
      Pofta Mare!

  3. magor, esti culmea. iaurtul tau e facut din 1. lapte pasteurizat normalizat si 2. lapte batut care e facut in fabrica (fabrica Baciu langa Cluj) din lapte imbogatit cu bacterii care se prezinta sub forma de praf. am lucrat la Napolact si stiu

      • Presupun ca esti culmea ca ai folosit produse de magazin/fabrica 🙂
        Ideal (de sanatos) ar fi sa folosesti numai lapte de la tarani (de incredere) (se “inacreste” singur nefiert sau grabit cu smantana tot de la tarani). Numai ca tu nu ai exclus produsele de magazin/supermarket – asta cred ca a uitat Dan.
        Cat despre praful de bacterii de la Napolact, imi inchipui ca nu isi permite nici o firma mare sa pazeasca cisternele de lapte cand au ele chef sa se transforme in iaurt. S-au identificat niste bacterii implicate in procesul “acririi” laptelui, au fost produse la nivel industrial si …iata praful. Procedeu microbiologic sigur, ca altfel nu sunt aprobati – sper eu 🙂

      • Dr(y) Gin a raspuns excelent in locul meu. Era ceva natural (ca asta sugerezi nu?) daca faceai iaurt din lapte proaspat de vaca. Adica nu din lapte prelucrat industrial (pasteurizat si degresat pana la 3,5%) si din lapte batut facut si el din lapte prelucrat industrial + praf de bacterii folosite in industrializarea laptelui. Iaurtul din supermarket e mai sanatos decat cel facut de tine pentru ca provenienta ambelor iaurturi (cel din supermarket si al tau) este aceeasi cu deosebirea ca al tau a stat cateva zile la temperatura camerei care, ai ghicit, a determinat o crestere exploziva a numarului de bacterii din laptele batut. Are gust de iaurt? Poate, dar cert este ca nu stii cate bacterii are produsul tau si daca este sigur dpdv sanitar. Pofta buna!

  4. Stelica Andrei on

    Desi initial nu voiam sa citesc experimentul tau, am intrat odata si mi-am dat seama ca, chiar ai putea sa creezi chiar o masa critica de cititori care sa cumpere produsele pe care tu le descoperi.
    Eu traiesc in SUA, si sincer sa fiu, in vizitele mele in Romania am ramas profund dezamagit de ce am gasit. Noroc ca ai mei sunt de la tara, din judetul Botosani, si gasesc acolo, INCA, tot ce vreau.
    Aici in SUA, nu gasesc brinza de vaca, pentru placinte, dar cumpar lapte de vaca, organic (cica!) din care fac brinza. Sa nu auda maica-mea ca platesc $6 pe un galon ca maine ma cheama inapoi acasa. Reteta: foarte simpla – pui laptele intr-un borcan de sticla, i-l acoperi, i-l tii vre-o doua, trei zile la temp camerei si dupa aia, recoltezi smantana (care se ridica la suprafata) iar restul e ….chishleac (asa i-i spuneam noi la tara), un fel de …iaur (sau chefir?). Pentru “lapte batut” cum i-i spuneam noi (adica iaurt – cred) maica-mea fierbea laptele, i-l punea intr-o oala de lut si in ea punea doua linguri de smantana. In doua zile era gata, iaurtul. Mai bun de atit, nu cred ca se poate!

  5. Apoi, nu-i prea grozava varianta asta. De ce nu cauti prin piata vreun taran care sa-ti aduca lapte adevarat. Ala se prinde fara sa adaugi lapte batut (lapte batut si iaurt e cam acelasi lucru). Il lasi frumos intr-un borcan si iese brici. Iar deasupra se alege smantana. Dar banuiesc ca tu ai vazut vaci doar in carti. Bunica mea ti l-ar da de cap pe asta facut de tine. Tie iti pare un produs ecologic ce ai facut?

  6. Buna,
    Sunt de acord cu ideea cu iaurtul/magiunul si multe alte lucruri de bun simt, ce reduc sau elimina risipa facuta intr-un fel sau altul ..

    Dar, ce se intampla daca laptele din care ai facut iaurtul e cumparat din magazin ?

    Dupa mine, exista branduri “rele”, cum ar fi Danone ( sau Nike, din alt domeniu ), sa zicem; si exista branduri mai “bune” cum ar fi Napoca ( sau Adidas, din acelasi alt domeniu ).

    De curand am inceput sa cumpar lapte de “ferma”: la Kaufland au instalat un automat ce iti ofera lapte crud; vii cu sticla de acasa sau iei din automat.

    revenind la oile noastre: laptele Oke. De ce nu de casa, luat de la tarani sau de “ferma” ?

    Daca as vrea sa fiu consecvent principiilor, as face acel iaurt din lapte de casa, sau lapte crud cumparat de la “ferma” ; cat mai putin procesat sau industrializat.

    Sper sa nu fiu inteles gresit.

    tnx.

      • Odată ce aia făcut prima tură de iaurt, nu mai trebuie să cumperi alt lapte batut de la magazin pe post de bacterii, e suficient sa tii un pic din “recolta precedenta”. Drept e ca ar fi mai fain cu lapte de la tarani. Eu am curaj sa cumpar, ca deja o stiu pe tanti. Il beau nefiert si n-am nici o problema. Dar e o chestie de incredere care se poate doar cladi, si la inceput risti…

  7. Ar merita sa incerci sa-ti faci chefir cu ciuperca de chefir. Iese ceva ce nu seamana deloc cu ce e in comert. Obisnuiam sa consum chefir din magazin, imi placea o marca (covalact parca, dar nu mai sunt sigura). Dupa ce-am trecut pe chefir de casa nu am mai putut sa accept altceva. Nu se compara gustul. E mult mai bun cel adevarat. Desigur, trebuie sa te obisnuiesti cu ideea ca ciuperca e un organism viu pe care il vezi, nu niste celule microscopice. Si trebuie sa ai grija de ea. Adica sa ii schimbi laptele (chefirul il bei, si-i pui lapte dulce iar) si sa o si speli 🙂

      • Nu știu de unde cumperi ciupercă de kefir, dar am o alternativă pentru iaurtul tău.

        Ia lapte din automate (e 100% românesc, mai puțin automatul). Ia 1 buc produs capitalist: Kefir Cuacazian de la Milli (cutia mică sau mare, nu contează).

        Amesteci vreo 10-20ml de Kefir cu vreo 200-250ml de lapte crud. Cam într-o zi se întâmplă minunea. Nu-i ca originalul, dar mai bun ca iaurtul.

      • Vad ca unii dau gratuit ciuperca iar altii fac o afacere din asta…
        Poti sa o primesti gratuit sau achitand doar taxele de transport in caz ca nu esti din aceeasi localitate cu posesorul ciupercii 🙂
        Mi-ai dat o idee cu kefirul…azi am pus si eu intrebarea prin birou sa vad daca are cineva ciuperca si s-ar putea sa primesc saptamana viitoare de la cineva.
        Pe la inceputul anilor `90 faceam kefir cu ciuperca asta si tin minte doar ca era plin blatul de la bucatarie cu borcane si borcanele :))) Cred ca “facutul” kefirului in casa este un entuziasm de moment la toata lumea, iar acest entuziasm dispare relativ repede pt. ca nu poti consuma kefir chiar in ritmul in care el se face….Cel putin la noi asa a fost. O perioada lunga de timp nu mi-a mai trebuit nici sana, nici iaurt, nici kefir…:))

      • “Ciuperca” e tot praf. Nu va mai imbatati cu apa rece VA ROG. Chiar daca primesti un borcan care are ceva laptos in el (“cheag”) si acela tot din praf e facut. Plecati de la ideea ca iaurtul din magazin e facut din petrol sau ceva aiurea dar va inselati. E cat se poate de sanatos. Prafurile folosite in industrializarea laptelui sunt cat se poate de ok, nu mai incercati “ciuperci” sau “cheaguri” de parca ati prins insasi natura de picior. E acelasi lucru. Tot ce trebuie sa faceti este sa analizati produsele de pe piata si sa vedeti care produs are mai putin amidon si lapte praf in compozitie.

      • Laptele cu ciuperca poate fi tinut cateva zile la frigider fara ca ciuperca sa moara. Dar nu pe termen lung de tot. Si poate fi si congelata ciuperca (fara lapte), acoperita cu lapte praf. Urmand ca apoi sa o readuceti la viata cand e necesar. Si uscarea am inteles ca functioneaza

      • Nu vreau sa par partinitor (ptr ca am lucrat la Napolact) dar Kefirul de Napolact e si el f bun si in plus au fost primii care l-au lansat pe piata dupa ’90. Doar ca se numeste Chefir. Apropo, in limbile turcice Kef inseamna placut – se zice ca e exclamatia pe care a scos-o un cioban din partea de nord a muntilor Caucaz cand a gustat laptele pe care l-a uitat intr-o vadra mai multe zile. Iaurtul s-a descoperit tot acolo doar ca pe panta sudica acelor munti unde e mai cald.

  8. cine te invata prostiile astea? cum sa zici ca e iaurt de casa o combinatie intre lapte pasteurizat si lapte batut facut industrial???????? laptele pasteurizat nu se poate prinde (adica nu se separa zerul) pentru ca nu mai exista in el bacteriile necesare, deoarece acestea au fost eliminate in procesul de pasteurizare. al carui scop tocmai asta e, sa omoare respectivele bacterii pentru ca laptele sa reziste “dulce” mai mult timp decat in mod normal. deci oare ce-o fi fost in capul tau sa cumperi lapte pateurizat? in ce priveste laptele ala batut, ti-a explicat cineva mai sus cum se face, cu “bacterii sub forma de praf”. deci ce e natural in tot procesul pe care l-ai folosit tu?

    asta in timp ce faci misto de procedeul ala cu acoperitul si caldura. acoperitul cu tifon al borcanelor de lapte puse la acrit e pentru a lasa laptele sa respire, dar a-l proteja de praf. iar caldura e doar pentru accelerarea procesului de acrire, nimic altceva.

    inteleg ca ti-e lene sa dai dimineata pe la piata sa iei lapte adevarat. ala nu trebuie nici fiert, nici nu trebuie sa pui nimic in el, se acreste natural. se face tare. daca nu stii ce inseamna ca se face tare, inseamna ca n-ai mancat niciodata iaurt natural.

    si vezi ca din lapte din asta n-o sa scoti smantana oricat ai astepta. altfel ai fi descoperit-o deja. cand pui laptele natural la acrit se formeaza 3 straturi: cel mai jos ramane zerul, la mijloc, cel mai gros strat, e iaurtul, iar deasupra se aduna smantana. dar asta doar cu lapte natural.

    din smantana aia poti face unt, daca il bati mult fara niciun adaos. sau frisca, daca adaugi zahar si bati ceva mai putin.

    iar din iaurtul obtinut din lapte natural nefiert poti face branza. dupa ce se separa bine zerul se pune la fiert pana partea alba prinde o consistenta branzoaza. se scurge totul printr-un tifon si se pune la presat cu un fund de lemn si ceva greutate deasupra. in 2 zile ai branza dulce. daca vrei telemea, cel mai simplu e sa pui putina sare in iaurt inainte sa-l pui la fiert.

    dar toate astea cer ceva timp si rabdare. nu se compara cu amestecatul unei pungi de lapte cu o cutie de lapte batut.

    • Sunt de acord cu dora: “de casa” n-are nici in clin nici in maneca cu produsele folosite de tine; tot ce ai aratat e ca poti scoate iaurtul cumparat de pe raft, in ce fel de recipient vrei tu, mai ieftin! si atat. In plus, iaurtul nu se face cum faci tu: este nevoie de ceva caldurica. Mi-am petrecut aproape toate vacantele de iarna in sud, la bunici. Am mancat o data la 2 zile “lapte covasit”, sau iaurt cum i se spune in general, din lapte de oaie sau capra. Nu trebuie nici un fel de fermenti adaugati, nici iaurt nici lapte batut. Bunica da laptele in clocot, apoi il lasa sa se raceasca si pe urma acopera recipientul cu capac/farfurie, “imbrobodeste” cratita si o pune “in bugeac” (adica dupa soba). In cateva ore produsul rezultat se poate taia chiar si cu cutitul – asta arata calitatea laptelui. Eu va recomand cu caldura laptele de capra – e pur si simplu “medicament” pentru organism, in special pentru copii si tineri: are efect minunat asupra plamanilor si cailor respiratorii in general. In plus, este cel mai apropiat de laptele de mama dpdv al ajutorului la intarirea sistemului imunitar. ASTA ar fi “iaurt de casa”! Noroc si pofta buna!

    • Tu ai foarte mare dreptate in ce spui insa omu a zis ca nu-si ia lapte de la piata pt ca nu poate folosit aragazul si eu sunt de acord cu el ca laptele nefiert s-ar putea sa nu fie cea mai indicata varianta. Daca ai trait 5 10 ani cu lapte pasteurizat eu n-as recomanda sa te apuci sa manaci lapte nefiert direct de la vaca. Organismu nu mai e obisnuit cu asa ceva si s-ar putea sa te trezesti ca nu te mai ridici de pe buda. E o diferenta imensa intre ce luam noi de la super market si ce e la tara. Eu stiu si laptele de tara care fie ca-ti vine sa crezi fie ca nu mie nu-mi prieste tocmai pt ca e f gras si il stiu bine si pe asta de la magazin.
      Oamenii care au mancat toata viata lapte din ala n-or sa aiba probleme cu nici un fel de bacterie din lapte (nu ma refer la cele care il fac sa se acreasca), insa cei neobisnuiti cu el n-as baga mana in foc.
      In afara de asta eu imi amintesc f clar ca bunica mea la tara fierbea tot laptele si pe cel pe care il punea la prins si pe cel pe care il mancam dulce. Merge chestia cu laptele pasteurizat si cu iaurt. Singur ala nu se prinde, se acresete si atat dar cu iaurt se prinde.
      Eu as propune sa nu mai judecati oamenii atat de aspru pentru ca sincer eu avut unde merge ‘la tara’ si consider ca am fost norocoasa pentru asta insa am si acum multi colegi care n-au avut privilegiul asta insa asta nu inseamna ca e vina lor. Mai bine sa ziceti mersi ca ati avut ocazia sa vedeti si sa gustati lucruri care sunt pe duca.
      Spor 🙂

  9. Iaurtul de casa este o practica veche, din pacate aproape pierduta. Acum cativa ani, o companie australiana a produs o idee ce a prins cu un recipient de plastic cu pereti dublii, si pliculete c o ‘cultura’ uscata la care adaugai doar lapte pasteurizat.
    Bunicile noastre faceau iaurt din lapte obisnuit si evident o cultura adugata care se numea ‘maia’. Este foarte simplu, se poate face cu ORICE fel de lapte chiar si pasteurizat. Daca faci cu lapte nedegresat iese mai consistent, iaurt de tip grecesc mai gros poti face si cu lapte in care amesteci putina smantana. Pentru cultura, poti de fapt sa iei un borcanel de iaurt activ care are deja culturile bacteriene, plus ca poti adauga de care doresti, intrucat exista foarte multe tipuri de Bifidus cu efecte diferite. Se incalzeste laptele (cu sau fara smantana), unii mai adauga putin zahar, dupa gust (ajuta si la fermentare), nu se depasesc 80 grade C !!!! Se adauga cultura incet si se incorporeza, cam 2 lingurite la 1 litru lapte, se toarna in recipiente, care se tin apoi cel putin 8 ore intr-o cutie la temperatura constanta (se raceste f f incet pana la temperatura camerei acoperit cu ziare/carpe/etc peste noapte). Vei vedea facand iaurtul cand s-a incropit (verifici dimineata). Daca il lasi mai mult se acreste mai mult, iar la timpul minim de ca. 8h este mai putin acrisor. Ca sa opresti fermentatia se pune la frigider recipientul. Simplu, si foarte sanatos ! Pofta buna!

  10. Am un comentariu legat de magiunul de Topoloveni. Nu am reusit sa degust inca celebrul magiun, desi l-am vazut in hypermarketuri la NESIMTITUL pret de 10 RON pe borcan. Daca veti cauta pe internet veti vedea ca pretul en-gros la tarani pentru un kg de prune este de 1 RON, e posibil ca ei sa il cumpere chiar mai ieftin. Nu am idee cate kg de fruct se folosesc pentru un borcan de magiun (poate cineva se va uita pe borcan, de obicei se specifica acest lucru), insa un pret de 10 ori mai mare decat pretul unui kg de fruct mi se pare exagerat. Din banii pe 5 borcane de magiun si jumatate de zi de munca, se poate umple camara cu gem de casa.

    Daca veti avea curiozitatea sa cautati prin magazine mai mici, veti gasi multe gemuri foarte bune (si nu ma refer doar la gust, ci si la compozitie) la un pret mult mai acceptabil (3-6 lei/ borcan).

    Voi incerca macar de curiozitate si magiunul, dar la acest pret cred ca doar de cateva ori cel mult.

    • In afara de 1kg de prune se pune si o tona de zahar in magium si se consuma gaze sa-l fierbi pana il zapacesti. Nu stiu daca ajunge la 10 lei borcanu dar nu inmultesti pretu unui kg de prune si zici ca au exagerat. E o aberatie.
      In afara de asta si prunele sunt de mai multe feluri. De la 1 lei alea minuscule pentru tuica pana la 4 5 lei alea mari si mult mai bune pentru magiun 😀 Si nu ma refer la cele aduse de afara. Prune tot de la noi. Alea aduse n-au gust.

    • De ce spui ca are pret nesimtit magiunul??? Fiindca este 100 la suta natural, fara E-uri si zahar adaugat? Sau preferi gemurile si dulceturile din import, cu 50 la suta zahar adaugat si care costa intre 12 si 16 lei borcanul??? Cred ca am uitat sa consumam produse naturale, sanatoase. Toate cele bune!

      • Completare: Am cumparat saptamana trecuta magiun de la Targul taranului roman cu 8 lei borcanul, este delicios. Am sunat la firma si mi-au spus ca se poate achizitiona direct de la producator la acest pret. Pretul din supermarket reprezinta adaosul….de supermarket…Asa e la noi, supermarketurile detin monopolul preturilor si dicetaza piata. Succes Magor la gatit, este laudabila initiativa ta!

    • Revin: la 1 kg de magiun intra 3-4 kg de prune, la care se adauga borcanul, eticheta, pretul la gaze, salariati etc. Daca preferati un gem la 4 lei borcanul, cititi eticheta sa vedeti ce contine, dl Alex 🙂

  11. Corect, doamna!
    Mai exista si varianta laptelui fiert pus la prins impreuna cu un bot de branza de vaci si doua linguri de smantana. Este delicios! Bunica si mama mea numesc asta “lapte acru” – nu-mi imaginez care ar putea fi echivalentul sau comercial.

    Mr.Caveman, daca chiar vrei sa mananci bio/natural/sanatos, pune mana pe telefon si suna pe mama sau bunica, sa-ti explice cum e cu gatitul.

    Unele din experimentele dumitale frizeaza comicul!

    • Sunt foarte bucuros sa gasesc reteta pentru laptele acru facut in regie proprie. Cel de la pravalie, aici in Austria, nu e atat de acru incat sa increteasca mucoasa bucala. Iaurt de casa fac de multi ani cu ajutorul unui mic aparat cu sase sticlute a 150 g, laptele pasteurizat (si mai potrivit laptele conservat) se amesteca cu doua linguri de iaurt (si in cel de fabrica exista destule bacterii!) si aparatul mentine temperatura constanta la 40°C pentru timp variabil in dependenta de gradul de acreala dorit. Rezultate excelente obtin cu iaurt cumparat la turci, mai nou Aldi are unul grecesc tot foarte bun desi cam gras datorita amestecarii cu smantana. Am facut si kefir, ciupercile cresc intr-un ritm ametitor, bautura contine alcool (!) si n-am prididit sa consum pe masura productiei. Dar ciuperca poate fi spalata si pusa la frigider pentru “repaus” sau congelata, tinandu-se chiar ani de zile.

  12. Traiesc in strainatate, si de curind am avut o criza existentiala: povesteam despre ce mincam pe vremea Impuscatului, si veni vorba de magiun. Mi s-a facut atunci o poooooofta ingrozitoare de magiun, si am ridicat retoric intrebarea: “S-o mai fi gasind magiun in Romania?”. Articolul asta vine la tanc sa imi confirme ca da, mai exista, dar trebuie sa spun ca in momentul de fata sufar de o pofta nebuna de magiun, pe care nimic nu o sa mi-o aline. Si stiti ce inseamna asta: o sa ma reped la ciocolata, prajituri si altele, si o sa consum mai mult si mai mult, fara ca dorul nebun sa imi fie in fapt ostoit. Offf, mai bine nu citeam – dar n-am putut sa ma abtin de la citit cind am vazut cuvintul ‘magiun’ – m-a atras fara sa am puterea sa ma controlez.
    Inca ceva: pe vremurile amintite, magiunul se lua fie de la piata, fie de la “Gostat” (mai tineti minte “Gostaturile”? sau poate toti de pe aici sint prea tineri pentru asta), si se prezenta ca un fel de “caramizi” de magiu, din care vinzatoarea taia fie cu cutitul, fie cu o sfoara (asta era la piata…)

    • Ce inseamna amintirile …… acel produs era marmelada, nu magiun!
      Marmelada care era facuta dintr-un amestec de fructe si avea o culoare rosiatica.
      Magiunul despre care se vorbeste aici este din prune si se face fara zahar!

    • Mi se pare rezonabil pretul magiunului de Topoloveni, daca vrei sa mananci sanatos si natural 100 la suta. Gemurile si dulceturile din import costa mult mai mult si au zahar si E-uri. Cititi eticheta intotdeauna cand cumparati ceva.

  13. A nu se face confuzie intre laptele acru si iaurt.Primul se obtine din laptele dulce, lasat la acrit, in timp ce iaurtul se obtine din lapte fiert, lasat sa se raceasca pana la temperatura laptelui proaspat muls, dupa care se amesteca cu o lingura de iaurt vechi sau chiar de lapte acru. Cu cat iaurtul de amestec are in spate mai multe “generatii” de iaurt, produsul va fi mai gustos (bulgarii vorbesc de 50 de generatii ca limita inferioara).Daca tot vreti ceva specific romanesc, atunci va trebui sa faceti rost de lapte de oaie, din care se obtinea “laptele incheiet” sau “laptele de iarna” sau “laptele gros” (denumirea depindea de zona).Laptele de oaie, care e mai gras decat cel de vaca (in special cel din toamna) se fierbea mult, pentru a se ingrosa. In Marginime, de exemplu, se puneau niste pietricele in caldare si abia cand acestea nu mai zanganeau se lua laptele de pe foc, considerandu-se ca este suficient de gros. Laptele era lasat apoi la racit pana in faza “caldut”, dupa care se turna intr-un recipient mare, din lemn (bosca, barbanta), se punea in el “samanta” din transa precedenta, se lasa sa se intareasca si se adapostea la loc racoros (uneori intr-o groapa sapata in camara si placata cu piatra), unde isi pastra gustul de iaurt aproape doua luni, chiar daca era deschis si consumat treptat. Pentru prima transa de lapte incheiet, obtinuta de pacurari primavara, se folosea fie samanta de lapte acru, fie o cantitate mica de cheag din stamac de miel neintarcat. E varianta tehnica romaneasca a iaurtului, termen turcesc, vehiculat in Balcani. Deosebirea esentiala dintre lapte acru si iaurt consta in faptul ca la laptele acru smantana se separa deasupra, pe cand la iaurt e incorporata in intreaga masa a produsulu, gustul fiind diferit.

  14. Lui Magor i-a iesit iaurtul (laptele acru) pentru ca a amestecat laptele pasteurizat-nepasteurizat-nu-conteaza cu bacteriile dintr-un iaurt deja facut. Animalutele au gasit habitat prielnic in laptele din punga si au mai fondat cateva milioane de colonii. Magor poate pastra o lingura din experimentul asta si o poate adauga peste alt litru de lapte din punga: rezultatul va fi acelasi sau chiar imbunatatit. Cu cat laptele este mai gras (3% e bataie de joc – la tara laptele depaseste 10% ), cu atat se va forma mai multa smantana (chestia de deasupra). Daca il tii la caldura (la tara langa soba, la oras langa calorifer), bacteriile se vor inmulti mult mai repede. Se mai poate face si unt: se aduna smantana, se pune intr-o sticla mai mare (sa nu fie din plastic!), cu gatul larg, se pune dopul si se agita (muuult – ma dureau bratele si ma plictiseam teribil cand eram mic) pana cand e gata untul, adica se formeaza o masa cat de cat solida (de fapt putin mai tare decat smantana).

  15. Nu e de mirare ca l-ati gasit si la maramureseni, exista magiun, sub diferite denumiri, peste tot. In Salaj-Cluj se numeste “silvoita”si se obtine, prin simpla fierbere in suc propriu, din “prune bistrite” sau “prune grase”, extrem de dulci. Celor care-l compara cu gemul le atrag atentia ca magiunul adevarat are 0 zahar, e suta la suta produs natural. Rezista in borcan ani de zile, fara conservant si e foarte ieftin daca il faci singur, cumparand prunele de la taran (foarte ieftine acum, cand palinca nu prea mai are piata). Instalatia e simpla si durabila (o caldare cu ax cu palete, rotit manual). Intreprinderea nu e ideala insa pentru cei lenesi: invarti axul ore in sir! Dar ai apoi rezerve pentru 1-2 ani!

    • sa nu fiu eu cel atotstiutor , dar asa este: Aci in Cluj i se zice “silvoita” “silvoiz” derivat din maghiara ” szilvaiz” ce insemna dulceata sau gem de prune. De natura, cum o faceau si bunicii mei, acest gem se face la ceaun, sau in hardaie mari de metal, in sau langa cuptoru de paine. Si nu se facea in 2-3 ore…stateai o zi si poate si o noapte ..fara zahar fara nimic, doar prunele. Nu era neaparat musai sa fie doar bistritene, puteau sa fie si amestecatura, cu ringlo de exemplu, sau alea mici cat aproape o migdala, dar duuulci de numai. Prune sa fie. Se mai puneau si in vase de lut, se acoperea gura vasului cu ceva si se punea in pod. Si peste 10 ani puteai sa iei vasul, in care era gemul deja intarit, adica marmelada, si s-o manci fara sa ai nimic. Iti dai seama ce gust are , cand la ceaun, se mai prinde o tzara , mai iese zeama aia dulce, si se face o mixtura dulce acrisoara…..cateodata imi vine sa zic , ce pacat de capitalismul asta si de libertatea econimica, pentru ca au dat drumul la hipermarketuri in tara, si nu mai stim ce inseamna sa gusti cateodata din asa ceva.
      Coneva a scris mai sus , ca ciuperca de kefir e scump la 65 de ron o lingurita de ciuperca..Este si mult mai ieftin, dar sa nu uiti, ciuperca daca traieste bine in lapte, se inmulteste, dupa care poti sa dai la prieteni si rude si tat neamu ciuperca de kefir.

  16. Magor, in pofida faptului ca sunt o multime de atotstiutori care te contesta, iti respect initiativa. Asi putea sa ti mai dau cateva ponturi, daca esti interesat:
    1. Chefirul de casa: cumperi o ciupercuta de chefir, nu e scump, o familie costa undeva pe la cativa zeci de roni, insa ai chefir cat sa hranesti jumate din neamu’ Becali. Pui ciuperca in lapte, lasi 2-3 zile, dupa care strecori prin tifon sau sita de plastic, amestecand continuu, fara sa zdrobesti ciuperca, dupa care o speli, o pui intr-un borcan cu apa pana la urmatoarea folosire pt. chefir.
    2. Branza proprie: iti faci branza din lapte, o lasi la aprins, sau o fierbi, cum vrei tu, precis gasesti metode de a face branza. Insa, cand ai branza asta, pui putina sare, sau daca nu o combini cu f. putina branza de burduf, sa dea senzatia de sarat. Ma gandesc ca vor fi contestatari, care vor zice, da si care – problema? Toata lumea stie s-o faca. Insa, daca-ti iese o cantitate decenta, sa zicem dupa3-4 litrii de lapte gras, o combini cu bruduful, si cum tot umblii pe la piata mai cumperi: tarhon, ardei iute uscat, busuioc, usturoi, piper. Astea le macini intr-un mojar, sau cum vrei tu, si le a,esteci cu branza asta. Faci o forma rotunjica, o pui intr un tifon, sau o lasi asa .. si uiti de ea cateva zile, sa se patrunda condimentele cu branza, si sa se mai uste putin. Dupa asta garantat ai branza si pentru o luna, fiind condimentata si cu ierburi o sa-ti imbucure sufletul. Poti s-o folosesti de ex asa: o felie de paine de secara prajita pe plita, daca vrei sa nu folosesti toaster, pe care pui cand inca e fierbinte painea, o feliuta de branza de asta si un ou facut moale, sau prajit. Iti garantez ca mooori incet.
    3. Gomboturi de branza. Din aceasi branza faci bilute micute, iei un borcan, pui in ea ul;ei de masline si busuioc, foarte putin otet, sau chiar de luc, si upmlii cu bilutele astea de branza. Parca ai face muraturi, doar in loc de verdeturi sun bilute de branza. Poti s-o pui la frigider, oricand ai nevoie sa faci o salata, scoti doua-trei bilute din borcan si pui in salata.

  17. Magor baiatu tatii, nimic din ce gaseste in magazine nu este hmmm, sa-i zic “eco” ca e la moda.
    Ai mancat tu f’odata o rosie adevarata? Care sa-ti faca pofta numai datorita mirosului ei? Si pe care pui doar un praf de sare grunjoasa si musti cu savoare din ea?
    Ai vazut/gustat smantana adevarata, de nu-ti cade din pahar cand il intorci? Galbina si gustoasa? Idem cu iaurtul, candva se taiau patrate din el cu cutitul…
    Nu e vina ta ca te-ai nascut in alte vremuri, dar inainte sa te apuci sa faci ceva natural, mai gandeste-te la ingredientele de le cumperi.

  18. Eu unul nu pot decât să-ţi apreciez această iniţiativă, ca de altfel şi comentariile generate de articolul tău, comentarii care, în general şi cu ceva bunăvoinţă, pot fi privite ca fiind constructive.

    Spun “cu ceva bunăvoinţă” căci nu prea înţeleg tonul “mustrător” al unora dintre ele în loc de “sfătuitor”, căci bănuiesc că nu eşti mare maestru într-ale iaurtului, ci doar cineva care încearcă şi vrea să înveţe.

    Pornind de la ce ai scris (şi mai ales de la câteva comentarii) o să încerc să pun în aplicare unele din aceste metode de timidă renunţare la etichete şi coduri de bare.

    P.-S.: de curiozitate: proiectul acesta de 3 luni e doar un experiment sau o ‘strategie pe termen lung’?

  19. Citeam discutia de mai sus despre chefir si am cautat un pic pe net ce e ciuperca asta minune care produce chefirul (am aflat ca de fapt nu e o ciuperca, ci un amestec de diferite bacterii/drojdii). In fine, ce vroiam sa zic, este ca am dat peste urmatoarea chestie, foarte asemanatoarea cu “ciuperca” de chefir:
    http://en.wikipedia.org/wiki/Tibicos

    Tin minte, pe vremea cand eram mic (in epoca de aur :D), maica-mea avea asa ceva cu care prepara zilnic un suc dulce, acidulat, usor aromat si, cel mai important, 100% natural. Nu stiu dc se mai poate gasi asa ceva, dar ar fi o idee care s-ar potrivi bine cu proiectul tau si cu modul de alimentatie pe care incerci sa ti-l impui.

    Poate sunt si altii care pot da ceva informatii aici… sau poate mai faci tu ceva investigatii pe tema asta dc ti se pare ca merita…

    PS: Foarte interesant proiectul tau!!!

  20. Stramosii nostri din pesteri au inventat si focul.
    In cazul in care prin acest experiment s-a dorit crearea unui model viabil care sa nu dauneze nici naturii, nici sanatatii si nu un simplu mod de crestere a “audientei”, ar trebui luat in calcul si efectul asupra organismului, altfel experimentul poate pierde din utilitate sau poate fi catalogat ca ceva excentric. Printre urmarile unui regim alimentar bazat pe glucide si lactate se pot numara si diverse carente nutritive. Pentru a beneficia de calciul din lactate, trebuie sa existe un raport optim intre calciu si fosfor care sa favorizeze absorbtia intestinala a acestuia. Din lipsa de timp as mentiona doar ca un regim ovo-lacto-vegetarian este mai echilibrat si ca exista si multe legume, plante cu efecte benefice care ar trebui incluse intr-un asemenea regim.
    Exista butelii mici de voiaj pe care se poate face un ceai sau se poate fierbe un ou!

  21. Pingback: Magiunul natural de prune Topoloveni

  22. Si eu experimentez de cateva luni comuniunea om-magiun cu celebrul magiun de Topoloveni, si sunt foarte incantata! De fapt chiar in seara asta am mancat magiun cu covrigi (foarte romanesc :)). Mi-aduc aminte ca bunica facea magiun la tara in niste chestii uriase, si dura cateva zile intregul proces…

    Oricum, bravo Magor pentru initiativa, eu o urmaresc si chiar aflu o multime de lucruri interesante din experimentele tale si din comentarii. Si a propos de comentarii, nu inteleg de ce unii au tonul asta moralizator si certaret, mai ales ca Magor raspunde cu mult calm si bun-simt de fiecare data. Stiti cum vad eu lucrurile? E ca si cum cineva iti intra in casa si apoi incepe sa te certe ca nu ai aranjat cum trebuie mobilele, ca era mai bine altfel etc. Din acest experiment se vede ca sunt multi cavemeni care n-au prea auzit de politete si toleranta.

    P.S.: ce mai face catelul? 🙂

  23. Am înţeles că nu foloseşti aragazul, dar de ce faci iaurt din lapte Oke + lapte bătut Napolact în loc să cumperi iaurt Napolact?
    Trebuie să ai un motiv pe care nu-l înţeleg…

  24. Acum poate ma bag si eu ca musca-n iaurt, mai ales dupa atat timp, dar de ieri incepand am renuntat la ultimele articole aparute, si am luat-o cu inceputul (proiectului). Nu am citit toate cele “69” de articole, asa ca poate s-a mai spus.

    Eu pana sa plec de acasa faceam iaurt printr-o metoda mai simpla si mai naturala (cred – caci laptele batut desi e de la napolact, tot trece printr-un oarecare proces de fabricatie + ambalare). La fel si laptele “normal”.
    Pur si simplu puneam laptele intr-o sticla de 2L si il lasam afara. Dc era iarna il puneam langa calorifer, si gata. In vreo 2 zile obtineam iaurt. Agitam sticla, si era numa bun de baut.
    Important: foloseam lapte “normal” de la vaca, nu de la magazin. Sincer nu stiu, si nu cred ca functioneaza cu laptele pasteurizat. E intr-adevar o problema achizitionarea laptelui direct de la vaca, problema pe care incerc si eu sa o rezolv aici in Cluj.
    In legatura cu tot acest proiect, voi trimite un feedback mai complex, dar pana atunci mai este de citit. Spor maxim in continuare!

  25. pffff… ce de “de ce?” … omu a impartasit si altora “experientza” sa …. daca lui ii place ce a iesit e treaba lui … daca voua nu va place – e treaba voastra …… daca el vrea sa-l faca din lapte pasteurizat sa-l faca … e ok…
    o fi mai bun laptele de la tara… dar e si mai scump si mai greu de gasit…
    eu faceam intr-o perioada lapte batut mai simplu tot din d`asta pasteurizat adica luam o punga de lapte si o “uitam” pe undeva prin casa vreo 2-3 zile mai pe la caldura daca era era iarna sau oriunde daca era vara …. si era ok … daca intrebati de ce nu luam direct d`ala batut ca era la acelasi pret?….ca era deja prea acru de cat a mai stat prin magazin si transportat nu intotdeauna in conditii prea prielnice….
    un alt avantaj ar fi acela ca daca-i iese iaurtu sau ce s-o numi ala ce face el inseamna ca laptele ala e cat de cat ok…adica chiar daca e facut din lapte praf e cat de cat o imitatie buna de lapte ca sunt si specimene de pungi de lapte din car nu iese nimic….sau mai bine zis nimic ce se poate consuma…… poate ca atunci dupa ce au aruncat vaca din avion ca sa se faca praf nu au reusit sa distinga ca adune prafu de vaca si au adunat si alte prafuri….. de aici sunt calitati diferite in functie de producator…..
    si apropo de magiunu de prune… nu mi se pare exagerat de scump ca sa cumpar si io un borcan doua daca este intr-devar asa cum se spune , ca doar n-o sa mananc doar magiun – recunosc ca n-am gustat macar – si daca o sa-mi placa si vreau mai ieftin o sa incerc sa mi-l produc singur home made …… cine stie ce-o iesi …. :))

  26. oricum pana am postat eu cred ca magor e deja expert in iaurturi, branzeturi si alte specialitati de lactate …. si are si aragaz acum…. :))

Reply To Magor Csibi Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger