Există cinci tipuri de plictiseală

0

Plictiseala poate fi ceva distructiv, scrie Fastcoexist, ceva care-i face pe oameni să-și piardă concentrarea la întâlniri de afaceri sau în sala de clasă. Îi poate face chiar să se apuce de alcool și droguri. Totodată, ea se poate dovedi și benefică, fiind fitilul care aprinde procesul creativ sau pe cel de autoreflexie. Plictiseala, în alte cuvinte, e o stare care prinde mai multe nuanțe. În 2006, un studiu a stabilit patru tipuri de plictiseală, iar o cercetare recentă, publicată luna aceasta, a adăugat încă unul pe listă.

 

 

Cercetătorii au implicat în studiu 63 de studenți și 80 de elevi de liceu, care au răspuns pe smartphone-uri la sondaje legate de activitățile și experiențele lor pe parcursul a două săptămâni. Concluzia principală a fost că e mai bine ca oamenii să fie conștienți de plictiseala lor, fie pentru a încerca să scape de ea, fie pentru a o exploata în mod productiv.

Cele cinci tipuri de plictiseală identificate până acum sunt:

1. Indiferența

Persoana este calmă și retrasă din lumea exterioară. Termenii care descriu acest tip de plictiseală includ “relaxare” sau “oboseală voioasă”.

2. Calibrarea

O stare ușor neplăcută, asociată cu receptivitatea la “opțiunile de reducere a plictiselii”, dar nu și cu căutarea lor activă. Se traduce prin gânduri rătăcitoare, prin senzația de a nu ști ce să faci și printr-o “deschidere generală” către activități care n-au legătură cu situația prezentă.

3. Căutarea

Un sentiment mai negativ, ce reflectă o neliniște neplăcută și o căutare activă de soluții pentru ieșirea din plictiseală. Persoana care o experimentează se gândește la activități alternative.

4. Reactanța

Cel mai mare nivel de excitație și de emoții negative. Persoana are motivația puternică de a se elibera de plictiseală și de a-i evita pe cei care sunt responsabili de ea (cum ar fi profesorii sau șefii). E o stare care reflectă o mare neliniște și agresivitate, cu gânduri persistente privind situații alternative clare, mult mai apreciate de subiect decât cea prezentă.

5. Apatia (categoria introdusă recent)

Acest tip de plictiseală e diferit față de celelalte. La fel ca cea reactantă, e o stare neplăcută, însă persoana care o trăiește are un nivel scăzut de excitație și îi lipsesc emoțiile pozitive sau negative. În alte cuvinte, e un sentiment de neputință sau depresie. Alte studii au arătat că plictiseala, depresia și comportamentele distructive merg adesea mână-n mână.

Fastcoexit prezintă și o modalitate de a afla în ce stare de plictiseală ne aflăm. Thomas Goetz, autorul noii cercetări și profesor la Universitatea Konstanz din Germania, spune că variile tipuri de plictiseală pot fi caraterizate în cadrul a două dimensiuni. Mai întâi, emoției trăite i se dă un scor pozitiv (1) sau negativ (5), apoi se evaluează nivelul de excitație, de la calm (1), la agitat (5)/. “Vă puteți evalua nivelul de plictiseală individuală notând cele două numere. Simplificat, ar suna așa: 2/1 reflectă plictiseala indiferentă; 3/2, plicitseala calibrantă; 3/3, căutarea; 4/4, reactanța; și 4/1, plictiseala apatică.”

 

Puteți citi și:

De ce e bine să ne plictisim la serviciu

Cercetătorii spun că plictiseala ar putea fi vindecată

Micul Prinț s-a plictisit


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger