Exclusivitate: În curând, holograme şi dinozauri 3D la Muzeul Antipa

Dinozauri 3D, holograme ale cerbului gigant, elefantului de stepă sau ihtiozaurului, rechini în mărime naturală, dar şi un dom de proiecţie a sistemului solar sunt câteva dintre noutățile pregătite de Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” pentru vizitatorii săi. Expoziţia se redeschide, reorganizată și digitalizată, până la sfârşitul verii, după un proces de modernizare care a durat mai bine de doi ani.

de Roxana Bucată

Think Outside the Box a beneficiat de un tur al expoziției în avanpremieră și a intrat în lumea necuvântătoarelor de pe tot globul expuse la Muzeul Antipa într-o nouă prezentare. Una dintre noutățile pregătite este interactivitatea. “Vizitatorul nu mai trece pasiv prin muzeu, ci interacționează cu piesele în funcție de timpul pe care îl are la dispoziție, de interesul pe care îl are pentru o anumită tematică”, spune Ioana Matache, directorul adjunct al muzeului, care ne însoțește în turul expoziției. Vizitatorii vor avea la dispoziție peste 60 de infotouch-uri poziționate la fiecare dioramă, de unde pot afla mai multe informații despre exponatele prezentate. De asemenea, informațiile pe care le furnizează dioramele sunt completate și cu proiecții ale mediului natural de viață al animalelor, cu prezentări pe plasme sau cu panouri grafice.

Deși la început de secol XX, când a fost deschis, Muzeul Antipa era unul modern, atractiv, cu primele diorame biogeografice din lume realizate de savantul Grigore Antipa, după care s-au inspirat muzeele din toată lumea, a venit vremea restructurării expoziției. “A fost modern la început, dar au trecut 100 de ani. Publicul a devenit mai bine informat, are acces la Internet, merge în străinătate, vede și alte muzee, iar pe de altă parte are mai multe oportunități de petrecere a timpului liber. Publicul a devenit un receptor cultural mai pretențios. Iar muzeul trebuia să vină în întimpinarea doleanțelor publicului”, explică Ioana Matache motivele proiectului de reorganizare şi modernizare în valoare de peste 13 milioane de euro.

Principala noutate a reorganizării constă în schimbarea tematicii expoziției. În loc de prezentarea sistematică asemănătoare lecțiilor de zoologie, s-a optat pentru o prezentare dioramatică pe bioregiuni. La demisol, facem o călătorie care începe la Marea Neagră, trecem prin lunca inundabilă a Dunării, prin Delta Dunării, prin zona de câmpie, de stepă, de deal și ajungem pe culmile Carpaților. Facem cunoștință, astfel, cu toate cele 5 bioregiuni din România. Țara noastră are cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană, având 5 din cele 11 bioregiuni existente în Europa. Speciile de la Marea Neagră sunt prezentate într-o dioramă impresionantă de 17 metri. Pelicanul comun, pelicanul creț, cormoranii și egretele recreează atmosfera din Delta Dunării, iar cerbul atacat de lupi, caprele negre, jderul și ursul aduc un aer de munte plimbării. Expoziția nu uită nici speciile dispărute, aici putem admira dropia, zimbrul, vulturul bărbos, vulturul sur, spârcaciul sau foca de Marea Neagră.

Din expoziția muzeului nu lipsește peștera construită în 1967, prima din lume la momentul respectiv, unde dăm nas în nas cu colonii de lilieci și admirăm o replică a ghețarului Scărișoara.

Urcăm scările la parter și dăm peste ursul polar care deschide expoziția Biodiversitatea Terrei. După alce, foci, pinguini, trecem la speciile mărilor calde conservate şi în lichid – castravete de mare, cod negru, șarpe de mare, arici de mare, pește zburător. Nu trec neobservați nici rechinul albastru sau țestoasele și ajungem la bioregiunile terestre din junglă, pampas, Madagascar, Australia, din deșert, din Noua Guinee, unde nu putem rata păsările paradisului sau kiwi-ul din Noua Zeelandă. Nu ratăm nici oaia lui Dall din America de Nord, irbisul și cerbul lui David din diorama “Eurasia”, rinocerul și girafa din savanna africană.

Piesa cea mai valoroasă a muzeului se află la parter și constă într-un schelet de 4,5 metri înălțime a deinoteriumului, rudă cu elefantul, un schelet unic în lume, reconstituit din oase găsite în Moldova. Tot la parter admirăm și primele diorame din lume, realizate de Grigore Antipa, care reprezintă tundra arctică, preria, savana și Sahara.

La etaj ne întâmpină giganții mărilor – un schelet al balenei cu aripioare lungi, peștele-lună, un crab gigant, delfini și foci. Vizităm cabinetul Antipa, unde pe lângă specii achiziționate pe vremea savantului putem admira și obiecte de mobilier care i-au aparținut, apoi sala de minerale și roci, trecem pe sub o proiecție a universului și ajungem la fosilele 3D, sală prin care trecem pe o pardoseală transparentă. După fosile, luăm cunoștinte cu sute şi sute de insecte, vizionăm filme cu insectele în mediul lor natural, auzim zumzăitul lor și avem chiar și colțul entomologului pentru cei pasionați. În sala trofeelor, două piei de piton şi anaconda, capete de cerb pătat, antilope sau elan ne dau fiori. Expoziția se încheie cu tematica “Omul şi biosfera” unde aflăm ce factori duc la distrugerea biodiversității și ce putem face să împiedicăm asta.

Incursiunea în lumea animală este lungă, iar pentru un moment de respiro avem la dispoziție o cafenea tematică în interiorul muzeului. Pentru sesiuni științifice, conferințe și alte prezentări există o sală multimedia, iar cei mici au la dispoziție o sală-laborator unde pot participa, mai în joacă, mai în serios la ore de științe naturale.

Aşadar, în scurt timp, Muzeul Antipa vă aşteaptă la o întâlnire spectaculoasă cu minunile naturii. Cu preţul unui bilet vă puteţi proiecta din aglomeraţia oraşului direct în mijlocul Polului Nord sau între căprioarele din pădure.

Foto: Imagini de la machetarea muzeului puse la dispoziţie de ARTEX