Într-o discuţie cu reprezentanţi ai unor organizaţii de mediu, prefectul judeţului Alba, Gheorghe Feneşer, a menţionat schimbarea recentă a unei legi prin care se facilitează obţinerea unui aviz de la Ministerul Agriculturii de către RMGC, legat de statutul păşunilor. Consultarea Monitorului Oficial confirmă afirmaţiile prefectului de Alba: într-adevăr, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2013, publicată pe 13 mai 2013, s-a modificat Legea fondului funciar nr. 18/1991 în ceea ce priveşte organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente. Interes pentru RMGC, compania care intenţionează să exploateze aurul de la Roşia Montană, îl reprezintă scoaterea din circuitul agricol a pajiştilor (păşunile şi fânaţele) necesare proiectului.
de Mihai Goţiu (Voxpublica)
Excepţiile prevăzute de Legea nr. 18/1991:
Legea nr. 18/1991 (cu modificările ei ulterioare) este destul de restrictivă în privinţa scoaterii din circuitul agricol a terenurilor în discuţie. În alin. 2 al art. 92, sunt menţionate expres excepţiile în care, cu avizul Ministerului Agriculturii, acest lucru este posibil.
„Art. 92, alin. 2:
(2) Se exceptează de la prevederile alineatului precedent (referitor la interdicţia scoaterii terenurilor din circuitul agricol – n.a.) construcţiile care servesc activităţile agricole, cu destinaţie militară, căile ferate, şoselele de importanţă deosebită, liniile electrice de înaltă tensiune, forarea şi echiparea sondelor, lucrările aferente exploatării ţiţeiului şi gazului, conductele magistrale de transport gaze sau petrol, lucrările de gospodărire a apelor şi realizarea de surse de apă.”
Din câte se poate observa, proiectul minier propus de RMGC (care necesită scoaterea din circuitul agricol a sute de hectare de păşuni montane/pajişti) nu se încadrează printre excepţiile menţionate expres. Ce (şi cum) se modifică:
Excepţiile prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2013
„Art. 5 (1) Pajiştile se folosesc pentru păşunatul animalelor şi producerea de furaje.
(2) Se interzice scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol a pajiştilor se poate face cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru:
a) amplasarea de construcţii care deservesc activităţi agricole;
b) reţele de comunicaţii electronice sau elemente de infrastructură necesare susţinerii acestora;
c) refugii montane în caz de urgenţă;
d) înfiinţarea de noi capacităţi de producere a energiei regenerabile, care să nu afecteze buna exploatare a pajiştilor, declarate de utilitate publică pentru lucrări de interes naţional, judeţean sau local, în condiţiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată;
e) amplasarea obiectivelor de interes naţional, judeţean sau local, declarate de utilitate publică, în condiţiile legislaţiei în vigoare (s.a.);
f) lucrări privind apărarea ţării, ordinea publică şi siguranţa naţională, declarate de utilitate publică în condiţiile Legii nr. 33/1994, republicată;
g) lucrări în cadrul unor programe de dezvoltare locală/judeţeană/regională iniţiate de autorităţile administraţiei publice locale (s.a.).”
Deşi noua reglementare pare a fi mai punctuală (aplicată), în fapt este mai ambiguă decât prevederea Legii nr. 18/1991. În fapt, atât punctul e), cât şi punctul g) lasă deschisă posibilitatea interpretării: ce reprezintă „interes naţional, judeţean sau local”, respectiv ce poate fi încadrat ca fiind „programe de dezvoltare locală/judeţeană/regională”?
Conform unui articol publicat de „Gândul”, pe 8 mai 2013 (înaintea publicării Ordonanţei de Urgenţă nr. 34/2013), premierul Victor Ponta a declarat că intenţionează modificarea Constituţiei într-un mod prin care, prin Ordonanţă de Urgenţă sau Hotărâre de Guvern să se poată stabili că anumite exproprieri sunt de „interes strategic, naţional”. Potrivit primului-ministru dacă articolul privind dreptul de proprietate este revizuit, Guvernul poate acţiona mai rapid pentru realizarea unor proiecte de interes naţional. Astfel, stabilirea prin OUG sau HG a caracterului unui proiect ca fiind de „interes strategic, naţional” facilitează nu doar exproprierea în interes privat a proprietarilor de terenuri (mai pe larg despre acest lucru, aici), ci şi scoaterea din circuitul agricol a păşunilor, fie că sunt în proprietatea unei persoane fizice/juridice, fie în proprietatea publică ori privată a comunelor, oraşelor sau a statului. Printr-o simplă OUG ori HG, fără dezbatere publică şi/sau parlamentară.
Urgenţă? Doar pretext…
Modul prin care s-a „justificat” schimbarea în regim de urgenţă a Legii nr. 18/1991 este ilustrativ în acest sens:
„Luând în considerare faptul că utilizatorii de pajişti beneficiază de plăţi unice pe suprafaţă, iar termenul-limită de solicitare a acestora este 15 mai 2013, situaţia extraordinară se motivează prin necesitatea urgentă de adoptare a unei noi reglementări în domeniul pajiştilor, în vederea eliminării inadvertenţelor ce conduc la producerea de efecte juridice negative, a evitării blocajului implementării schemelor de plăţi pe suprafaţă pentru anul 2013”. (textul integral al OUG 34/2013, aici)
Atenţie: Ordonanţa a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 13 mai. Câţi utilizatori de pajişti credeţi că s-au mai putut încadra în termenul-limită de 15 mai? Dacă OUG i-ar fi vizat, în mod real, pe utilizatorii de pajişti, ar fi fost necesară şi o prevedere de prelungire a termenului limită (cu un interval de timp rezonabil) pentru a putea beneficia de modificările făcute. Ceea ce OUG nr. 34/2013 nu face, deşi ar fi putut să o facă! Cum Ordonanţa a fost adoptată în şedinţa de Guvern din 23 aprilie 2013, dar publicată doar 3 (trei) săptămâni mai târziu în Monitorul Oficial rezultă cât se poate de limpede că justificarea „urgenţei” nu stă în picioare. Guvernul nu a intenţionat niciun moment să-i ajute pe utilizatorii de pajişti să beneficieze de plăţile unice pe suprafaţă. Dimpotrivă, prin modificarea legii cu doar două zile înaintea termenului-limită (în care a fost, practic, imposibil să te încadrezi), se poate afirma că intenţia a fost de a NU face aceste plăţi. De altfel, art. 18 al OUG nr. 34/2013 arată că normele metodologice de aplicare a ordonanţei vor fi elaborate în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare (dat publicării în Monitorul Oficial). Aşadar, nicio şansă ca până pe 15 mai utilizatorii pajiştilor să poată beneficia de ordonanţă!
Justificarea „urgenţei” a fost doar un pretext pentru a schimba Legea nr. 18/1991 fără dezbatere publică şi parlamentară. Afirmaţiile prefectului de Alba (reprezentantul Guvernului în teritoriu) confirmă scopul real al Ordonanţei de Urgenţă: facilitarea scoaterii din circuitul agricol al pajiştilor (păşuni şi fânaţe) necesare pentru proiectului de la Roşia Montană.
Tot în folosul RMGC „lucrează” în aceste zile şi membrii Comisiei de Industrii a Camerei Deputaţilor, care au pe ordinea de zi „celebrele” modificări aduse Legii Minelor, prin care proprietarii de terenuri să poată fi expropriaţi în interesul unor firme private. Deşi dezbaterile sunt publice, reprezentanţilor societăţii civile li s-a interzis ieri accesul la şedinţă. Ieri a fost organizat un prim protest şi, în această dimineaţă, se desfăşoară altul.
Cum au fost împiedicaţi ieri activiştii să participe la şedinţa Comisiei de Industrii (sursa aici):
„Zece activişti au mers la Palatul Parlamentului să participe la şedinţa publică a Comisiei, însă accesul le-a fost refuzat în mai multe rânduri. Sunată iniţial de pe telefonul de la registratură, consilierul Viorica Petraşcu (referentul responsabil de propunerea legislativă) a confirmat că pot lua parte la şedinţă 2 persoane care vor fi preluate de către un funcţionar. Nimeni nu a venit să conducă pe cei 2 activişti în sală şi, mai mult, Viorica Petraşcu nu a mai răspuns la telefon. Activiştii s-au poziţionat în faţa intrării din clădirea Palatului Parlamentului cu mai multe bannere, solicitând să participe la şedinţa Comisiei. “Aici, 30 de politicieni expropriază 21 de milioane de români” a fost mesajul principal pe care activiştii l-au afişat în faţa deputaţilor care ieşeau din clădirea Parlamentului, acuzând, în acelaşi timp, Comisia de Industrii că face jocul companiei miniere Roşia Montană Gold Corporation. Jandarmi în uniformă şi în civil au intervenit să ne îndepărteze de la intrarea în clădire, invocând că deranjăm. La ora 17.00, după îndelungi insistenţe, ne-a răspuns la telefon un alt consilier care ne-a transmis că sedinţa s-a încheiat şi să plecăm acasă!”.
***
Mai multe despre modificarea Legii Minelor pentru a permite exproprierea în interes privat:
De ce e aşa grăbit (şi cum “lucrează”) Guvernul pentru a emite acte favorabile pentru RMGC:
***
Doar o notă despre condamnarea lui Gigi Becali în dosarul transferurilor de terenuri. Omul are un motiv (şi singurul) să se simtă nedreptăţit: în timp ce el a fost condamnat la 3 ani de puşcărie cu executare, fostul ministrul al Apărării Naţionale, Victor Babiuc, şi generalul Dumitru Cioflină, fost secretar de stat MApN şi şef al Statului Major General, au „scăpat” cu câte 2 ani cu executare. Daţi-mi voie să consider că vinovăţia lui Babiuc şi Cioflină e mult mai mare, în calitate de reprezentanţi ai statului român (la data comiterii infracţiunii, Becali nu avea vreo funcţie publică). Asta nu înseamnă că Becali ar fi trebuit să primească o pedeapsă mai mică de 2 ani, ci că pedepsele ui Babiuc şi Cioflină ar fi fost normal să fie mai mari de 3 ani. Corupţii din sistem sunt un pericol mult mai mare decât corupătorii.
Acest articol a fost preluat de pe platforma Voxpublica.realitatea.net