Ethan Nadelmann, vocea numărul unu pentru reforma drogurilor: ”Marijuana nu se va legaliza singură”

0

Prezența lui Ethan Nadelmann la Conferința Internațională de Harm Reduction, care a avut loc săptămâna trecută la Vilnius, a fost întâmpinată de mulți ca venirea unui superstar, a unei vedete pop mult așteptate.

 

3

de Andra Matzal

 

Nu-i de mirare, atâta vreme cât, pentru cei care activează în harm reduction (reducerea efectelor negative asociate cu consumul de droguri) și în reforma politicilor legate de droguri, Nadelmann e considerat în acest moment cea mai influentă voce. Americanul e fondator al Drug Policy Alliance, principala  organizație neguvernamentală din SUA care, în virtutea ”științei, a compasiunii, a sănătății și a drepturilor omului,” militează de mulți ani pentru încheierea falimentarului război împotriva drogurilor. Într-un interviu acordat la conferința din Lituania, unde au participat aproape o mie de cercetători, activiști și consumatori de droguri, Nadelmann a vorbit despre eșecul politicilor actuale în materie de droguri, dar mai ales despre soluțiile alternative pentru reglementarea acestei probleme care, sub presiunea prohibiției, aduce anual milioane de oameni după gratii, o răspândire fără precedent a HIV și a hepatitei C, precum și încălcări sistematice ale drepturilor omului.

Care ar fi, după părerea dvs., principalele argumente pentru schimbarea legislației actuale, prohibitive în materie de droguri?

Ethan Nadelmann: Argumentul principal pentru reformă este faptul că politica prohibiționistă punitivă a eșuat aproape total în atingerea obiectivelor ei, după multe zeci de ani. Al doilea argument este prețul: în SUA, de exemplu, războiul împotriva drogurilor costă statul între 50 și 100 de miliarde de dolari anual. În alt treilea rând, și cel mai important, este faptul că prohobiționismul a accentuat dramatic consecințele negative ale consumului de droguri. Dacă ne uităm la amplificarea crimei organizate, a violenței și a corupției din America Latină, din Caraibe sau Afganistan, avem o situație foarte similară cu ce se întâmpla pe vremea prohibiției alcoolului și a lui Al Capone. Dacă ne uităm la răspândirea HIV, a heptatitei C și la mortalitatea provocată de supradoze, ele sunt determinate într-o măsură mult mai mare de prohibiție decât de drogurile ca atare. Apoi, dacă ne uităm la SUA, observăm o rată de detenție uriașă, ceea ce e tot o consecință a politicii de prohibiție punitive. În ultimul rând, teama de sisteme alternative este supraestimată și nejustificată: luând modele aplicate în Europa sau în alte țări, de la harm reduction, la decriminalizare sau alte măsuri legislative, riscurile sunt mult mai mici decât se așteaptă oamenii.

În ceea ce mă privește, mă consider înainte de toate un activist pentru drepturile omului și duc această bătălie ca atare. Însă când problema se pune la nivelul societății extinse, argumentul pentru drepturile omului este cel mai slab, fiind considerat în ultimul rând. În acest caz, contează mai degrabă costul ridicat, eșecul actual, efectele negative și consecințele pozitive ale alternativelor.

Cum a acționat Drug Policy Alliance în vederea schimbării legislației din SUA privind consumul de droguri?

Cea mai mare parte a activității Drug Policy Alliance se desfășoară în SUA, însă devenim din ce în ce mai activi la nivel internațional. Pe scurt, obiectivul nostru este să reducem pe cât posibil criminalizarea în politicile de control al drogurilor, protejând totodată sănătatea și siguranța oamenilor. Prin advocacy, prin programe de educație publică și prin intervențiile noastre, prezentăm oamenilor o viziune pentru un mod diferit de a aborda drogurile. Cea mai mare parte a resurselor noastre însă merge la implementarea unor reforme graduale: să se creeze programe pentru schimb de seringi, să se prevină moartea prin supradoză cu folosirea Naloxone-ului, să introducem legea bunului samaritean, să se legalizeze vânzarea de marijuana medicinală, să se decriminalizeze consumul de marijuana, să se reducă pedepsele cu închisoare pentru consumul de droguri, să se introducă educație pe aceste teme ș.a.m.d.

 

We are the Drug Policy Alliance from Drug Policy Alliance on Vimeo.

 

Care sunt următorii pași ai strategiei Drug Policy Alliance?

Pentru moment, cam o treime din munca noastră are de-a face cu reforma marijuanei: marijuana medicinală, decriminzalizarea marijuanei, reducerea numărului de arestări legate de marijuana, introducerea unui cadru legislativ pentru ea. O altă componentă a Drug Policy Alliance vizează măsurile de harm reduction legate de droguri, în special scăderea mortalității cauzate de supradoze, motiv pentru care încercăm să introducem legea bunului samaritean, care să permită oamenilor să sune la 911 în caz de urgență, astfel încât, la sosirea poliției, nimeni să nu fie arestat. În al treilea rând, luptăm împotriva detenției masive și a rasismului specific războiului împotriva drogurilor. În SUA, de exemplu, trăiesc 5% din populația lumii. Totodată, avem 25% din totalul global de deținuți, ceea ce înseamnă cel mai mare procent de deținuți pe cap de locuitori din lume și cel mai mare procentaj de deținuți pe care l-a avut vreodată o țară democratică. Rata de detenție în rândul populației afro-americane este uriașă, ceea ce spune multe despre politicile aplicate: 13 % din populația SUA este afro-americană, însă 50% dintre deținuți sunt afro-americani, chiar dacă ei nu reprezintă atât din numărul traficanților și celor implicați îm crima organizată din sfera drogurilor.

Colorado și Washington deja au legalizat marijuana, însă America este un spațiu polarizat, cu oameni extrem de liberali, dar și cu oameni extrem de conservatori. Credeți că acesta e un prim pas pentru o reformă generală?

Ce țin să le reamintesc mereu colegilor mei este că marijuana nu se va legaliza singură. Vreau să spun este că, deși opinia publică se schimbă în ultima vreme semnificativ în favoarea noastră, asta nu înseamnă că reforma va merge de la sine. Trebuie să avem strategie și disciplină. Să nu uităm că la sfârșitul anilor 70, 11 state americane decriminalizaseră marijuana și Jimmy Carter propusese decriminalizarea federală, însă totul s-a schimbat radical sub Ronald Reagan. De asemenea, la sfârșitul anilor 90 era un moment prielnic întreruperii războiului împotriva drogurilor, însă imediat a venit 11 Septembrie și toată țara a devenit obsedată cu securitatea, iar reforma a fost retrogradată. Acum, de pildă, lucrurile merg mult mai repede decât mă așteptam. În 2006, am făcut un sondaj Gallup pornind de la aceeași întrebare pe care o adresăm mereu: ”Sunteți de acord cu legalizarea consumului de marijuana?”. 36%, cel mai mare procent de până atunci, s-au pronunțat în favoare, 60% împotrivă. La cel mai recent sondaj, 52% din oameni s-au declarat de acord. Cei mai mulți dintre cei care se pronunță pro nu fumează marijuana și nu vor ca apropiații lor s-o facă. Tot ce vor e o politică mai inteligentă legată de marijuana. Chiar și cu această schimbare, trebuie să fim perseverenți: tinerii dintr-un anumit moment se maturizează, au copii și își schimbă părerile, devenind ipocriți. Acum, întrebarea principală este ce va face guvernul federal, atâta vreme cât, practic, legile din Washington și Colorado sunt propriu-zis încălcări ale legii federale. În ceea ce-l privește pe Obama, din câte știu, el înclină în favoarea legalizării, însă nu-și va asuma răspunderea pentru această decizie, astfel încât răspunderea trebuie să vină din partea oamenilor și a conducerii statelor.

Există voci care susțin că, pentru cei care își asumă astfel de răspunderi, legalizarea drogurilor înseamnă o sinucidere politică. Sunteți de acord?

Legalizarea marijuanei nu mai este o sinucidere politică. Dacă luăm drept termen de comparație căsătoria între persoane gay, vedem o situație similară. În acest moment, un procent relativ egal de oameni susține această căsătorie, însă ea se bucură și de susținerea președintelui și a senatorilor și guvernatorilor. Cât despre marijuana, niciun guvernator nu este de acord cu ea și niciun senator nu se pronunță public în favoarea ei. Deși nu mai presupune sinucidere politică, politicienilor le este încă foarte teamă.

end-the-warCum credeți că va influența reforma drogurilor din SUA situația din Europa?

Nu sunt foarte sigur în privința schimbărilor asupra Europei, însă când merg în America Latină, toți sunt fascinați cu ce se întâmplă în SUA și urmăresc procesul schimbărilor. Conducătorii unora dintre aceste state sunt, după mine, invidioși pe Statele Unite, pentru că propriile populații nu le susțin măsurile – un caz invers decât suntem obișnuiți, cu lideri extrem de curajoși, care-și asumă răspunderea, și public pasiv, în vreme ce în SUA, politicienii sunt cei lipsiți de curaj, în vreme ce oamenii au inițiativă. După părerea mea, America Latină ar trebui să ne inspire, atâta vreme cât ea contrabalansează puternic războiul împotriva drogurilor, pe care guvernul federal continuă să-l promoveze.

Cât despre Europa, cred că e confuzată de schimbările din SUA, campionul războiului împotriva drogurilor, atâta vreme cât sunt neașteptate și accelerate. Cu toate astea, cred că această dinamică va crea mult mai mult spațiu de manevră Europei.

Ce impact mai are Comisia Globală pentru Consumul de Droguri asupra Statelor Unite?

Cel mai mare impact al Comisiei este, în acest moment, asupra Americii Latine, unde din ce în ce mai mulți președinți se pronunță public împotriva prohibiției. O altă zonă puternic influențată este Africa, unde Kofi Annan, de pildă, un politician precaut și conservator, a luat la rândul lui poziție și s-a alăturat acestei Comisii care, în ultimul ei raport, recomandă propriu-zis decriminalizarea marijuanei și scăderea pedepselor pentru consumatori și distribuitori la scară foarte mică. În Asia, impactul este mult mai mic, doar că și acolo presa a acoperit cu mare atenție concluziile raportului, atunci fiind prima dată când media asiatică a discutat problema legalizării.

La International Harm Reduction Conference participă nu doar cercetători, ci și consumatori activi de droguri, care se ocupă momentan de proiecte de harm reduction. Ce  credeți că îi leagă pe consumatorii de droguri din toată lumea?

În primul rând, prin consumatori putem înțelege două lucruri: fie cei cărora drogurile le-au afectat semnificativ viețile, fie putem spune că toți suntem consumatori de droguri. Poziția mea este undeva la mijloc. Sunt fumător de cannabis și toată viața mea matură am consumat ocazional psihedelice, fără să am, din fericire, probleme cu poliția, însă cred că e obligația mea, în calitate de consumator, să mă intereseze situația celor mai săraci, mai puțin educați sau cu pielea mai închisă la culoare care, în lumina acestor fapte, au mult mai mult de suferit de pe urma consumului de droguri. Organizațiile consumatorilor de droguri care au început să facă activism sunt extrem de importante în acest sens, la fel cum au fost întotdeauna vocile comunității în evoluția unor probleme sociale. Dacă ne gândim la activiștii pentru drepturi egale în rândul minorităților etnice sau în rândul homosexualilor, întotdeauna câțiva membri ai comunității s-au aflat și în rândul elitelor, de unde raportarea societății nu îi afecta prea tare. Însă a fost obligația lor și este și a noastră ne să preocupe ceea ce li se întâmplă celor care nu aparțin elitelor.

Acest articol a fost realizat la International Harm Reduction Conference de la Vilnius, cu sprijinul Hungarian Civil Liberties Union


Leave A Reply