Estul, groapa de gunoi a Vestului

1

Cu Ivan Moudov am fost o dată la furat artă contemporană. Ploua și nu-i mergeau ștergătoarele și tot drumul din Germania pînă în Elveția a condus cu capul scos pe geam. Ne-am învîrtit cîteva ore prin Kunsthaus Zurich și cînd am ieșit, Ivan avea în buzunare în jur de 6 elemente jefuite de pe exponate.


de Dan Sociu

Făcea asta de cîțiva ani, șutea părți componente ale instalațiilor și le expunea la el acasă în Sofia, în muzeul său personal de artă contemporană, amenajat într-o gară părăsită. Bulgaria n-are un MNAC și inițiativa lui Moudov era o ironie la adresa instituțiilor culturale ale țării sale, apoi o ironizare a fascinației necritice a Estului față de orice gunoi vestic (bucățelele de artă erau prezentate în muzeul său ca lucrări de Koons, Warhol etc, ceea ce, într-un fel, și erau) și o ironie, prin identificare, a jafurilor și șmenurilor făcute de estici în vest după 90 (Ivan le numea recolonizare).

Nu în ultimul rînd, Moudov ironizează arta contemporană și fetișizarea ei. Moudov nu suportă obiectele artistice, de aceea lucrările sale sunt acțiuni. Cînd face obiecte, o face tocmai pentru a rîde de fetișismul occidentalilor – într-o vreme vindea apă de la robinet în sticluțe de un sfert, pe care scrisese apă de la robinet din studioul artistului contemporan Ivan Moudov – 50 de euro sticluța. Acțiunile sale sunt echivalentul modern al demonstrațiilor lui Diogene Cinicul – în cea de mai jos, numită Trafic control, Moudov e îmbrăcat în agent de circulație bulgar și dirijează traficul într-o intersecție din Graz, Austria (acțiunea a fost repetată și în Germania și în Polonia). Uniforma unui polițist bulgar e strident de diferită de cea a unuia austriac, dar se pare că nimeni nu observă – sunt de ajuns cîteva semne exterioare ale autorității pentru a crea obediență.

O acțiune a lui Moudov din 2010 surprinde conștiința ecologică limitată a cetățenilor unei țări care pune un accent deosebit pe ecologism. Într-o țară în care colectarea selectivă a deșeurilor e sfîntă, unde poți să iei amenzi sau să fii ostracizat de comunitate dacă nu arunci hîrtia în containerul pentru hîrtie și plasticul în containerul pentru plastic, oamenii nu par să aibă nici o problemă că gunoaiele lor ajung într-o țară vecină pentru că e vorba de o țară estică.  Înainte de 90, deșeurile toxice din Germania de Vest erau vîndute, pentru a scăpa de ele, RDG-ului, iar aceștia le aruncau în Rin, care se întorcea în Vest (schema a fost descoperită după 90, cînd un ziarist a developat fotografii folosind apă din Rin pentru a arăta cît de poluat e rîul). În clipul de mai jos, nemții sunt anunțați că gunoaiele pe care le aruncă la coș  vor fi procesate în Polonia dar nu au nici o problemă cu asta. Cîtă vreme le dispar de sub ochi, e ok. Aceeași schizofrenie stă de fapt la baza civilizației vestice, pe care noi, esticii, o admirăm complexați – prețul străzilor curate și al prosperității e plătit undeva în țările sărace. Strălucirea confecțiilor italiene e – era,pentru că între timp s-au dus în Republica Moldova sau unde s-or fi dus – plătită de muncitoarele din orașul meu natal, care primeau în 2007 un salariu de 5 milioane pe lună plus bonuri de masă.


Un comentariu

Leave A Reply