Un miliard de oameni suferă de lipsa hranei în acest moment, pe Pământ; populația lumii ajunge la 7 miliarde, iar în 2050, spun estimările, va ajunge la peste 9 miliarde – cum ne poate hrăni pe toți pământul? Mai mulți cercetători din Canada, SUA, Suedia și Germania au propus un plan care are drept scop dublarea producției de hrană la nivel mondial, concomitent cu reducerea impactului asupra mediului al agriculturii.
”Să hrănim lumea protejând planeta”, asta și-au propus oamenii de știință care au publicat cel mai recent studiu în acest sens în revista Nature. În prezent, practicile agricole sunt printre cele mai mari amenințări la adresa mediului, la nivel mondial, iar lipsa unor practici ecologice, sustenabile, va duce la incapacitatea planetei de a ne mai hrăni pe toți. Cercetătorii din cele patru țări reunite în proiect au analizat informații din toate colțurile lumii (atât din statistici, cât și din observații directe prin satelit) și au creat un nou model de sistem agricol, cu impact redus asupra mediului.
Planul lor are cinci pași:
1. Stoparea extinderii terenului agricol și a despăduririlor cu acest scop, în special în zona pădurii tropicale. Cum se poate realiza? Prin stimulente (financiare, mai cu seamă) pentru ecoturism, servicii în slujba ecosistemului sau certificări.
2. Îmbunătățirea producției agricole. Acest pas presupune utilizarea corectă și coerentă a terenurilor deja existente, care, în multe cazuri, nu sunt valorificate la adevăratul lor potențial. Se poate realiza printr-un management mai bun și îmbunătățiri genetice, iar rezultatul ar fi o creștere cu 60% a producției actuale de hrană.
3. Îngrășarea strategică și ecologică a terenurilor. În prezent, utilizarea necesităților (apă, îngrășăminte, chimicale specifice) oscilează între prea mult în unele părți, prea puțin în altele, rareori suficient. Realocarea strategică a resurselor ar beneficia tuturor și ar proteja pământul.
4. Inversarea tipurilor de produse. Mai exact, spun cercetătorii, dacă terenurile ar fi cultivate direct cu materie primă dedicată hranei umane (în loc de furaje pentru animale sau recolte pentru combustibili bio), s-ar înregistra o creștere cu 50% a volumului de calorii produse pentru o persoană (care ar influența direct starea de sațietate și ar lăsa mai multă hrană pentru mai multă lume).
5. Reducerea nivelului deșeurilor. În prezent, o treime din hrana produsă în ferme agricole se strică, este atacată de boli sau dăunători ori este refuzată. Dacă aceste lucruri ar fi evitate de la bun început, procentul de hrană pentru consum ar crește cu 50%, spun autorii planului.
Cercetătorii care au întocmit acest plan susțin că asumarea sa de către oameni politici din toată lumea poate duce la luarea deciziilor necesare pentru a-l pune în practică. Sunt, însă, voci care spun că, deși pe hârtie planul arată perfect și chiar simplu, aplicarea sa nu ar fi tocmai posibilă din cauza particularităților geo-politice și sociale din fiecare colț de lume în parte. În ciuda pesimismului, echipei care a lucrat la plan i se recunoaște meritul de a fi adunat și analizat pentru prima dată, la o scară atât de largă, date și informații globale despre agricultură și impactul său asupra mediului. Cât despre scenariul viitorului, acesta rămâne a mai fi discutat.
Sursa: Science Daily
Un comentariu
Pingback: Micii producători şi economia alternativă | TOTB.ro - Think Outside the Box