Este laptele un aliment sănătos? Mituri și legende despre lapte

16

Când vine vorba de lapte, majoritatea oamenilor se gândesc la ceva sănătos. Până la urmă, laptele e un aliment istoric pe care îl consumăm de milenii bune. Dar mai seamană laptele de azi cu cel de acum câteva decenii? Cum de nu se strică laptele ținut în căldură, pentru o perioadă îndelungată, pe raft? Poate un adult să digere laptele? Este laptele de țară un aliment mai nesănătos decât cel pasteurizat? Ce e intoleranța la lactoză? Aceste întrebări au născut multe mituri de-a lungul timpului, iar noi încercăm să aducem câteva răspunsuri lămuritoare.

de Magor Csibi și Ionuț Dulămiță

În multe culturi ale lumii, în special în cea vestică, oamenii continuă să consume lapte și după pruncie, folosindu-l pe cel al altor animale (în special pe cel al vacilor, al caprelor și al oilor) pe post de produs alimentar. Milenii la rând, laptele de vacă a fost procesat și transformat în produse precum smântâna, untul, iaurtul, chefirul și înghețata și mai ales într-unul mai durabil și mai ușor de transportat – brânza, iar procesele industriale de azi produc cazeină (substanță proteică aflată în lapte și care, coagulându-se, formează partea componentă principală a brânzeturilor), proteine din zer, lactoză, lapte condensat, lapte praf și multe alte produse și aditivi. Oamenii sunt o excepție în lumea naturală, fiind singurii care consumă lapte după pruncie, în ciuda faptului că o parte din ei (în jur de 5%) suferă de intoleranță la lactoză, o caracteristică ce predomină mai ales în rândul indivizilor cu origini africane sau asiatice.

Se știe că laptele de origine animală a fost folosit pentru prima oară în alimentația umană în jurul anului 5000 î.Hr., o dată cu revoluția produselor secundare. Se presupune că vacile au fost domesticite inițial pentru carne, însă, mai târziu, lactatele obținute de la animale s-au dovedit a fi mai eficiente pentru subzistență: un animal ucis pentru carne, care îndestula stomacul oamenilor pe o perioadă limitată, putea să producă lapte ani la rând, în porții zilnice convenabile, scrie Harold McGee în Milk and Dairy Products. On Food and Cooking: The Science and Lore of the Kitchen. Urme ale unor produse secundare din lapte găsite în oale din Turcia datate în epoca de piatră sugerează faptul că laptele procesat este consumat încă din anul 6500 î.Hr., cu câteva mii de ani înainte ca oamenii adulți să-și dezvolte capacitatea de a digera lapte neprocesat, informații pe care le puteți citi mai pe larg aici și aici.

În zilele noastre, laptele este considerat de mulți oameni o verigă importantă în lanțul nutrițional, în timp ce alții argumentează împotriva acestui aliment. Cel mai frecvent contraargument în ceea ce privește consumul de lapte provenit de la alte animale este cel că, în mod natural, oamenii au nevoie doar de laptele de mamă și doar atunci când sunt mici, din moment ce toate animalele procedează la fel. Iată mai jos câteva mituri, controverse, riscuri și beneficii pentru sănătate în ceea ce privește laptele:

Foto: EPA

Laptele este un aliment pentru nou-născuți și nu poate fi digerat corespunzător de către adulți

Laptele de orice fel este un produs pentru nou-născuți și pui, asta nu e greu de demonstrat nici din punct de vedere evoluționar, și nici din punct de vedere nutrițional. Corina Zugravu, medic nutriționist, spune că structura laptelui este creată în mod special pentru pui, având în vedere că produsul de care vorbim conține grăsimi saturate și colesterol care sunt indicate în cazul nou-născuților, însă deloc recomandate pentru adulți.

Nu trebuie să uităm însă nici de abilitățile adaptative ale omului. Consumăm lapte în mod constant de milenii întregi, iar acest consum stabil ne-a ajutat să ne adaptăm obiceiului. Adaptabilitatea și toleranța noastră depind și de obiceiurile pe care le avem. De exemplu, la păstori și la grupurile de oameni care au consumat neîntrerupt lapte din copilărie până la vârsta de adult, intoleranța la acest produs e aproape inexistentă.

Există însă cazuri în care nu putem digera foarte bine laptele. „Dacă lipidele din lapte sunt fin emulsionate și digestia lor este ușoară, probleme pot apărea la digestia proteinelor sau a glucidelor ”, spune medicul nutriționist. „Enzima care digeră lactoza, principalul glucid din lapte, este lactaza, care se găsește situată extrem de superficial în intestin. Această enzimă este extrem de vulnerabilă și se poate pierde fie temporar, în cazul unei inefcții sau în cazul alcoolismului, fie permanent”.

Un alt caz întâlnit la adulți poate fi absența consumului de lapte pe o perioadă mai îndelungată. La reluarea consumului putem avea probleme, și asta pentru că latcaza, în absența utilizării, are o activitate diminuată. În această situație, remedierea este însă extrem de simplă: se reia consumul cu cantități crescânde de lapte.

UHT e nociv, așa că aleg laptele „de la țară”

Când vine vorba de calitatea generală a laptelui, dezbaterile sunt foarte aprinse. Unii vor să consume doar de la țărani, alții urmăresc eticheta ecologică, iar cei care se feresc de bacterii sau sunt mai comozi pariază pe produsul obținut prin tehnologia UHT. Care este diferența între laptele netretat, laptele pasteurizat și cel obținut prin UHT? Să vedem.

Conform standardelor impuse, laptele crud, adică cel „de la țară”, nu este recomandat din cauza încărcăturii microbiene. Evident, a discuta despre laptele „de la țară” în termeni generali este aproape imposibil. Calitatea lui poate varia extrem de mult în funcție de hrana animalelor, metoda de creștere sau condițiile de igienă. Pe lângă recomandările agențiilor de sănătate, există și diferite studii care ne arată că laptele crud, neprocesat, nu este pe atât de sănătos pe cum am crede, ba dimpotrivă. De exemplu, o cercetare a Colegiului de Medicină Veterinară din Columbus, SUA, a arătat că laptele şi produsele din lapte nepasteurizat nu aduc nici un beneficiu sănătăţii. Același studiu afirma că, din cauza încărcăturii bacteriene, acest tip de lapte poate chiar să ne pună în pericol viața.

Trecând la cel pasteurizat, acesta este tipul de lapte pe care ne-am obișnuit de-a lungul timpului să-l avem pe rafturi. Conform standardelor europene, pasteurizarea înseamnă încălzirea laptelui la 71,7° C timp de 15 secunde, în acest fel reducându-se numărul bacteriilor și lungindu-se durata de viață a produsului. UHT înseamnă că laptele este „ultra tratat termic”. Tehnologia poate presupune două procese de tratare sau numai unul și implică o încălzire la cel puțin 135° C pentru cel puțin o secundă. În cazul laptelui de tip UHT sunt distruse toate organismele vii, iar procesul de producție face ca alimentul să reziste pe raft fără să fie răcit pentru o perioadă îndelungată, mai exact între șase și nouă luni, la temperatura camerei.

Fără îndoială, cea mai sigură temperatură este cea folosită în cadrul tehnologiei UHT, însă mulți oameni se întreabă în ce măsură mai vorbim de lapte după aplicarea acestui tratament. Gustul diferă destul de mult, compoziția la fel, însă nu există bacterii, iar proteinele, vitaminele și mineralele rămân. În plus, în 2007, oficialii de mediu din Marea Britanie le-au propus consumatorilor să treacă la laptele de tip UHT pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, ca parte a unei strategii guvernamentale menită să asigure că în jur de 90% din laptele aflat pe piață nu necesită refrigerare. „Metoda UHT a fost îndelung denigrată, mai ales în SUA, dar pe nedrept”, susține nutriționistul Corina Zugravu. „Ei au acolo frigidere uriaşe, datorită prețului mic al curentului, de aceea nu au nevoie să păstreze laptele mult”.

Din punct de vedere al siguranței alimentare, nu este greu să facem un clasament. Însă fiind vorba de un aliment, gustul produsului poate juca un rol important în schemă. Iar un exercițiu extrem de ușor pe care puteți să-l faceți și voi este să comparați tipurile de lapte semipasteurizat obținut de la vaci hranite diferit. Este destul de ușor să faceți diferența.

Intoleranța la lactoză ne pune viața în pericol

Cum scriam la început, o mică parte din consumatorii de lapte suferă de intoleranță la lactoză, o afecțiune care dăinuie din timpuri străvechi. Mostrele de ADN extrase din schelete umane neolitice au indicat faptul că, în anul 5500 î.Hr., oamenii din Europa de Nord, precum și alți confrați ai vremii, erau intoleranți la lactoză. În cazul acestei afecțiuni, enzima necesară pentru digerearea lactozei, lactaza, atinge cele mai ridicate niveluri în intestinul mic, după naștere, și apoi cunoaște un declin gradual în lipsa unui consum regulat de lapte.

„Nu este foarte frecventă în valoare absolută, totuşi unii adulţi nu tolerează laptele. De ce? Pentru că beau rar, puţin, şi lactaza, enzima lactozei, se ‘leneveşte’”, explică Corina Zugranu. „O altă circumstanţă foarte frecventă este cea a inflamaţiilor intestinale. Dacă ai o viroză, o infecţie digestivă oarecare, ai intoleranță, dar tranzitoriu, deoarece intestinul se reface ulterior fără probleme. În plus, se pare că uneori este şi ceva genetic, pentru că în zonele în care nu au fost crescute animale de lapte în mod tradiţional, adulţii nu au băut lapte în mod constant, iar organismul s-a dezvăţat să îl mai digere”.

Gravă nu e intolereanța la lactoză, spune medicul nutriționist, afecțiunea manifestându-se strict prin diaree generată de consumul de lapte. „Grav este că oamenii nu mai beau din cauza asta lapte, renunţând la un aliment foarte valoros şi accesibil. Rezolvări sunt mai multe, în extremis existând şi lapte fără lactoză. Dar, mai simplu, se reia consumul treptat şi, dacă nici aşa nu merge, se încearcă cu lapte bătut sau brânzeturi, care au lactoză predigerată. Țin să subliniez că există foarte, foarte mulţi adulţi care nu au probleme cu laptele. Sunt cei care au băut toată viaţa, fără pauze”.

Foto: Flickr/amyf

Riscuri și controverse

Pe lângă mituri, nu ducem nici lipsă de controverse sau teorii. O carte publicată în 2006 susține că laptele organic este mai nesănătos decât cel normal, iar cel obținut prin tehnologia UHT este cel mai puțin sănătos. Această teorie a fost preluată de multe site-uri și bloguri. Alții spun că laptele nepasteurizat poate conține bacterii care duc la otrăvire alimentară, însă asta depinde și de condițiile în care a fost depozitat. Iarăși, dacă e să găsim diferite boli asociate cu consumul de lapte, vom găsi numeroase surse, site-uri, studii și păreri. O parte din ele le puteți găsi aici, aici, aici și aici. După unele studii, consumul de lapte ar putea spori riscul unor probleme de sănătate, printre care se numără alergia la laptele de vacă. Mai departe, laptele conține cazeină, o substanță care se descompune în stomacul uman și produce cazomorfină, o peptidă opioidă. În anii ’90 a fost lansată ipoteza că această din urmă substanță poate cauza sau agrava bolile incluse sub spectrul autismului.

Un alt studiu a arătat că bărbații care consumă cantități ridicate de lapte și lactate prezintă un risc mai ridicat de dezvoltare a bolii Parkinson, efectul fiind mai scăzut în cazul femeilor. Motivul este încă necunoscut. Alte surse sugerează o corelație între consumul ridicat de calciu (2.000 de mg pe zi, echivalentul a circa șase pahare de lapte) și cancerul la prostată. În plus, un raport publicat de World Cancer Research Fund și de American Institute for Cancer Research susține că studiile realizate pe cel puțin 11 populații umane au legat consumul excesiv de produse lactate de cancerul la prostată. Studiile medicale au mai arătat o posibilă legătură între consumul de lapte și intensificarea unor afecțiuni precum boala Crohn, din cauza unei bacterii care îmbolnăvește vacile, sau a bolii Behçet.

Beneficii pentru sănătate

Medicul nutriționist Corina Zugravu spune însă că laptele este un aliment cu o mare densitate nutriţională şi este foarte sănătos la orice vârstă. „Principalii nutrienţi care-l recomandă sunt cei plastici: calciul şi proteine cu valoare biologică superioară”, spune ea. „Are şi el unele defecte, că nimeni şi nimic nu e perfect. Are prea puţin fier, vitamina C, vitamina B1 şi are grăsimi aterogene (saturate şi colesterol). Are şi cam mult sodiu. Ca riscuri, există cele de siguranţă, de igienă, pentru că poate fi purtător de microbi periculoşi”.

Totodată, un studiu publicat în 2006 în revista Human Reproduction a observat că fertilitatea crește ușor în cazul femeilor care consumă produse lactate bogate în grăsimi și scade la cele care din consumă mai sărace în grăsimi. În plus, numeroase studii au observat că acidul linoleic conjugat, găsit în mare parte în lapte, carne și produse lactate, are o serie de beneficii pentru sănătate, care includ prevenirea aterosclerozei, a unor tipuri de cancer și a hipertensiunii sau îmbunătățirea sistemului imunitar. Mai departe, există dovezi recente că laptele ar ajuta la dezvoltarea mușchilor, iar anul trecut, oamenii de știință de la Școala pentru Sănătate Publică de la Harvard au identificat o substanță în grăsimea lactatelor – acidul transpalmitoleic, care ar putea reduce substanțial riscul apariției diabetului de tip 2.

Nutriționistul Corina Zugravu ar opta, de exemplu, pentru laptele de la un animal îngrijit, crescut și muls de ea personal. Dar cum așa ceva nu este posibil, specialistul optează pentru laptele UHT, mai ales dacă e vorba de copii. „Laptele de casa e o noțiune vagă. Dacă aş avea propria mea gospodărie şi animalul pe care să-l îngrijesc şi să-l mulg eu, personal, laptele de acolo ar fi cel mai bun. Cum nu toţi crescătorii de animale sunt igienişti şi nutriţionişti, cel mai sigur (doar din punct de vedere igienic) este laptele de magazin. Pentru că e corect şi suficient tratat termic. Cel mai bun este cel UHT, mai ales copiilor din acela trebuie să li se dea. De ce? Pentru că eu, acasă, chiar dacă iau lapte de la ţărani, trebuie să-l fierb şi, prin fierbere, se duc naibii unii nutrienţi. Pe când tratarea industrială e mai eficientă şi mai puţin nocivă pentru nutrienţi”.

Foto main: EPA

Citiți și:

Laptele nostru cel de toate zilele

Se strică sau nu produsele de tip fast food?

Mituri stropite cu alcool

Misterul Cousteau: pentru ce nu a fost pregatita omenirea?

Câteva mituri despre Crăciun, între păgânism, creștinism și modernitate


16 comentarii

  1. Bucur Alexandru on

    daca doamna zugravu si autorul articolului s-ar fi informat mai bine, in primul rand laptele este un aliment pentru om nu de milenii, ci de nici doua milenii. acesta a fost consumat mai intii in nordul europei, abia dupa secole si in tarile mediteranene. in asia laptele ca aliment a patruns mult mai tarziu. cat priveste sanatatea acestuia, aceasta nici nu s-a pus vreodata in discutie. intoleranta la lactoza se manifesta de fapt la mai mult de 70-80% dintre oameni. asta se refera mai ales la laptele de vaca, care nici nu poate inlocui complet laptele de mama la un sugar. laptele de capra este tolerat de regula de majoritatea oamenilor, la fel si cel de oaie, care este insa prea consistent. tocmai intoleranta corpului uman la laptele de vaca, astazi vorbim de lactoza, face ca acesta sa fie consumat cu masura la adulti. intoleranta la lapte apare de regula la varsta maturitatii, cu manifestari de balonare, aciditate sau o senzatie de plin. ca sa se evite aceste manifestari laptele se vande acum si fara lactoza, care provoaca astfel de manifestari. laptele ca produs alimentar insa va ramane unul din cele mai importante alimente pentru om. nu laptele in sine, pe care fiecare decide daca il bea sau nu, ci produsele lactate, de care nici un organism sanatos nu se poate lipsi. este vorba de calciu, grasimi usor prelucrate de ficat, iaurturi, care ajuta functia acestuia la degresare, apoi branza, toate alimente fara de care sistemul uman osos ar arata ca un lemn mancat de carii. in romania se vorbeste de alimente doar de valoarea acestora in frumusetea asa ziselor dive. ca aceste dive miine vor umbla in baston cu fara smochinita de la scheletul osos ciuruit de gauri si casanta ca sticla, de asta nu se vorbeste. priviti laptele ca un aliment sanatos si nu va mai maimutaríti acum, ca si cum voi romanii, a-ti pus din nou coada la pruna. invatati de la vest, cand invatati ceva, corect, nu interpretat aiurea cu mintea voastra de bibilica. hai, si-acum incepeti corul injuraturilor, asa cum reactionati de obicei! Bucur Alexandru

    • Bucur Alexandru, in urma cu 3400 de ani s-a scris ca poporul evreu va merge intr-o tara unde curge ‘lapte si miere’, se intelege usor ca laptele era un aliment de consum general in orientul mijlociu in acea vreme.

  2. Cancerul la prostata e legat de hormonii care se injecteaza bovinelor ca sa dea mai multa carne, deci indirect de lapte. Carnea e la fel de nociva

  3. sunt convins ca laptele este un aliment bun, chiar daca in functie de multi parametri imposibil de controlat, la un moment dat trebuie redus consumul sau. am fumat 31 ani si m-am lasat fara sa am probleme de sanatate. de mic copil mi-au placut laptele batut, iaurtul, branza, cascavalul. in toata perioada cat am fost fumator am urmat sfatul unui barman de pe litoral care atunci cand aveam 25 ani m-a sfatuit sa beau lapte batut si iaurt pentru ca fumam. animalele sunt mai intelepte decat oamenii, iar cateaua mea salvata de la hingheri cu 6 ani in urma este foarte sanatoasa desi bea zilnic cu mare placere lapte UHT. pisica este innebunita sa-si manance in fiecare seara chefirul produs industrial, asa ca dati-i .. in balarii pe cei care fac valuri aiurea. oricum laptele industrial este mai sigur decat produsele infecte ale votantului lui iliescu, votant care face baie odata pe saptamana (daca da dumnezeu) si nu are chiuveta la umblatoarea din fundul curtii ca sa se spele dupa folosirea coceanului de porumb.

  4. Pingback: Valeriu Tabără, ministrul agriculturii: S-ar putea ca unii producători să lichideze efectivele de animale în condițiile în care nu pot valorifica laptele » Think Outside the Box

  5. Daca cititi cartea “Studiul China – cel mai complet studiu despre nutritie facut vreodata”, veti vedea ca produsele lactate nu-s chiar atat de sanatoase cum par la prima vedere. Impotriva impresiei comune ca laptele fixeaza calciul in oase, de fapt se intampla opusul – consumul de lapte duce la scoaterea calciului din oase. De ce? Pentru a digera si metaboliza laptele, organismul are nevoie de calciul din oase care este o baza puternica excelenta pentru acest scop. Autorul o dovedeste cu date stiintifice, multe studii independente citate si statistici.

    Este mult mai bine sa-ti iei calciul din produse vegetale integrale pe baza soya, migdale etc.

    Cartea o gasiti aici:

    http://www.librariabucuresti.com/Carti-Cel-mai-complet-ghid-de-studiu-asupra-nutritiei-0-3035-1-.htm

  6. De o viata intreaga nu stiu alta mancare la micul dejun in afara de lapte, cu asocierile de rigoare. Tatal meu a ajuns la venerabila varsta de 90 de ani tot ca un consumator fervent de lapte. Personal folosesc in jur de 4 litri de lapte UHT saptamanal si n-am inconveniente. Dimpotriva nu-mi aduc aminte de cand n-am mai folosit vreo pastila medicament, in conditiile in care am peste 50 de ani. Fara lapte si laxctate mi-ar fi greu sa supravietuiesc!

  7. Pingback: Ţăranul român faţa în faţă cu reacţiunea europeană: Când hârtia nu se potriveşte cu realitatea » Think Outside the Box

  8. kappa are dreptate laptele are mai multe efecte negative in corp care nu se vad decat pe lunga durata si numai in exces un fel ca berea

  9. Pingback: Sfârșitul lumii. De câte ori am ratat apocalipsa și ce ne mai așteaptă » Think Outside the Box

  10. Eu am un bebe de 1 an si ii place la nebunie laptele. Este sanatos tun si ii dau lapte din comert, de la Muller, dar si de la bunica de la tara.Si eu beau de cand ma stiu si la fel, sunt perfect sanatoasa!

  11. Se spune ca laptele e alcalin iar prin pasteurizare (UHD sau fierbere) devine acid care e foarte greu de digerat la adulti punând in pericol rezistenta osului. Nimic despre asta?

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger