Eschimoșii au zeci de cuvinte pentru ”zăpadă”

2

Antropologul Franz Boas, care a studiat la sfârșitul secolului nousăprezece comunitățile de inuiți din nordul Canadei, susținea că eschimoșii au zeci, poate chiar sute de cuvinte pentru a descrie zăpada și peisajele înghețate. După o controversă care a durat ani întregi, unii susținând că afirmațiile lui Boas sunt “marea farsă a vocabularului eschimoșilor”, cercetătorii arată că antropologul avea dreptate.

Concluziile sale au fost puse la îndoială, fără a fi luate în calcul anumite particularități ale limbilor din această familie. Atât limba inuiților, cât și cealaltă ramură, Yupik, au generat numeroase dialecte, însă unitatea lingvistică – numită polisinteză – permite vorbitorilor să ofere informații foarte nuanțate printr-un singur cuvânt, folosind sufixele. Un exemplu adus în discuție printr-un articol din New Scientist este cel al cuvântului de bază angyagh (barcă), ce poate deveni cu ajutorul sufixelor angyaghllangyugtuqluînsemnând ”mai mult, el își dorește o barcă mai mare.” Tocmai acest lucru face dificilă realizarea unor dicționare ale limbilor vorbite de comunitățile de eschimoși, tot el determinând cercetătorii să nu îi dea crezare lui Boas.

Igor Krupnik însă, antropolog la Smithsonian Arctic Studies Center din Washington, e de părere că Franz Boas a avut dreptate, luând în calcul cuvintele cu sensuri diferite, chiar dacă aveau o rădăcină comună. Studiile lui Krupnik arată că dialectele ramurilor inuită și Yupik conțin zeci de cuvinte referitoare la zăpadă, numai în limba vorbită în Siberia Centrală existând 40 de astfel de termeni. În dialectul Nunavik, din ramura inuită, există circa 53 de termeni, printre care matsaaruti (zăpadă care poate fi folosită pentru ca tălpicii saniei să alunece mai bine) sau pukak (zăpada fină sub formă de pulbere, asemănătoare sării).

Lingviștii arată că nu doar limbile vorbite de eschimoși sunt atât de nuanțate când vine vorba de descrierea ținuturilor înzăpezite și a fenomenelor aferente. În părțile nordice ale Scandinaviei și ale Rusiei, sunt folosite peste 180 de cuvinte legate de ninsoare și de gheață. De asemenea, comunitățile Sami (din Norvegia) au 1000 de cuvinte pentru diferite tipuri de reni. Animalele fiind atât de prezente în viața acestor oameni, limbajul s-a adaptat, dezvoltând o mare bogăție lexicală, care ajunge să cuprindă termeni ca leami (o femelă de ren, scundă și grasă), njirru (o femelă de ren nărăvașă) sau snarri (un ren cu coarne scurte, dar foarte ramificate).

Matthew Sturm, geofizician US Army Corps of Engineers din Alaska, spune că această bogăție lingvistică traduce o prețioasă expertiză în ceea ce privește implicațiile zăpezii și ale gheții, mărturisind că a întâlnit, printre alții, un bătrân inuit care știa mai  multe despre zăpadă decât el, cercetător în domeniu de peste 30 de ani.

Sursa: New Scientist

Foto: blog.thecanadianencyclopedia.com


2 comentarii

Reply To Andrei Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger