Peste 1.500 de oameni din 9 ţări europene – mare parte din Germania – au fost infectaţi cu bacteria Escherichia coli entemohemoragică, care cauzează sindromul hemolitic uremic (SHU). Acesta atacă rinichii, cauzând comă, atacuri de apoplexie şi atacuri cerebrale, şi este responsabil în momentul de faţă pentru moartea a 17 persoane, dintre care 16 din Germania şi una din Suedia, de când a început valul de infestări, a cărui sursă rămâne necunoscută. Autorităţile germane au dat iniţial vina pe legumele spaniole ca sursă de izbucnire a epidemiei. În Motril, un oraş din regiunea agricolă a Spaniei, serele sunt dezgolite de muncitori, scrie New York Times, iar Rusia, care interzisese deja importul de legume proaspete din Spania şi Germania, a extins această interdicţie la întreaga Uniune Europeană. Oamenii de ştiinţă nu reuşesc să-şi explice de ce acest organism puţin studiat, E. coli 0104:H4, s-a dovedit a fi atât de virulent.
Autorităţile europene au identificat o serie de diferenţe faţă de epidemiile anterioare, cum ar fi faptul că femeile reprezintă peste două treimi din oamenii infectaţi şi că adulţii tineri şi cei între două vârste ocupă cel mai mare procent la capitolul celor mai severe cazuri. Unii specialişti spun că varianta germană a acestui tip de bacterie ar fi putut suferi modificări sau mutaţii genetice pentru a deveni mai puternică. Numărul mare de cazuri de insuficienţă renală acută are cel mai mare procentaj din numărul total de afecţiuni decât în cazul epidimiilor anterioare asociate cu E. coli. La nivel general, între 5 şi 10% dintre bolile asociate bacteriei au ca rezultat această complicaţie. Există multe tipuri de E. coli, dintre care mare parte sunt inofensive. Însă un număr mic de membri ai familiei bacteriei au început să fie consideraţi agenţi patogeni periculoşi, producând o substanţă otrăvitoare cunoscută sub numele de toxina Shiga şi având capacitatea de a se agăţa de peretele intestinal al oamenilor, ceea ce le permite să elibereze otrava în cantităţi îndeajuns de mari încât să-i îmbolnăvască.
Dr. Phillip Tarr, profesor de microbiologie la University School of Medicine din Saint Louis, SUA, spune pentru New York Times că există două forme principale ale acestei toxine întâlnite în E. coli, varianta germană a bacteriei găzduind-o pe cea mai potentă. Specialistul mai spune însă că organismul responsabil pentru recentul val de infestări prezintă şi alte ciudăţenii care s-ar putea dovedi greu de indentificat cu ajutorul metodelor tradiţionale. Autorităţile germane şi cele europene au promis că vor depista cauza epidemiei şi punctul din lanţul alimentar în care s-a produs eroarea. Sutele de teste realizate până acum de germani au stabilit că majoritatea oamenilor care s-au îmbolnăvit consumaseră castraveţi, roşii şi salată verde în special în nordul Germaniei. Phillip Tarr spune că valul de infestări din Germania denotă o hibă fundamentală în sistemele de sănătate din întreaga lume. Dacă mostrele de la pacienţii bolnavi ar fi verificate constant pentru a vedea dacă sunt infectate cu toxina Shiga, problemele ar fi identificate mult mai uşor.
John Dalli, comisarul european pentru sănătate, a spus în cadrul unei conferinţe că epidemia este în declin, înregistrându-se tot mai puţine spitalizări în ultimele zile. “Considerăm astfel disproporţionată orice interzicere de produse”, a spus el, un apel către ţările care au interzis importurile de castraveţi şi au scos legumele din vânzare. În plus, a mai precizat comisarul, deşti testele nemţilor au depistat bacteria E. coli în câţiva dintre castraveţii spanioli, nu au identificat însă varianta puternică ce a cauzat probleme serioase de sănătate. Astfel, Comisia Europeană a anulat alerta privind castraveţii spanioli, pe motiv că nu există nici o dovadă cum ei ar fi reprezentat sursa valului de infestări. În momentul de faţă, Germania conduce detaşat cu 470 de cazuri şi 16 morţi, Suedia este pe locul doi, cu 15 cauri şi o moarte, în timp ce următoarele locuri sunt ocupate de Danemarca (7 cazuri), Olanda (3 cazuri), Marea Britanie (2 cazuri) şi Spania (1 caz). Specialiştii spun că epidemia ar putea dura mai multe luni.
Sursa: New York Times, BBC News
Foto: Flickr/dullhunk