Energie verde: România, a treia ţară cu potenţial geotermal din Europa

6

Teoretic, România are un potenţial remarcabil la capitolul energie geotermală, fiind considerată a treia ţară din Europa, după Grecia şi Italia, în acest sens. Practic, un singur oraş din ţară, Beiuş, se bazează în totalitate pe acest tip de energie pentru încălzirea locuinţelor şi are proiecte importante de a deveni un adevărat centru ecologic geotermal.

 

 

Resursele geotermale sunt folosite şi de municipiul Oradea, capitala judeţului Bihor, dar şi în judeţul Timiş; localizarea acestor resurse în regiunea de vest a României (Banat, munţii Apuseni, Bihor) ar putea însemna o şansă verde pentru zonă, dar investiţiile în domeniu se lasă aşteptate. Studiile pre-forare şi forarea în sine sunt extrem de costisitoare, iar asta frânează intenţiile ecologiste. Totuşi, proiecte există. Chiar cu bătaie lungă.

Energia geotermică face parte din clasa energiilor regenerabile (verzi) şi reprezintă căldura care provine din interiorul Pământului (prin roci şi fluide subterane); se obţine prin captarea apei fierbinţi şi a aburilor din zonele cu activitate vulcanică şi tectonică sau a căldurii subpământene. Poate fi folosită pentru încălzire (a locuinţei, a apei), dar şi pentru producerea curentului electric. Este o energie nepoluantă, iar oamenii au folosit izvoarele cu ape calde de mii de ani, cu diverse scopuri – pentru baie, ca sursă de apă de gătit, apoi în staţiuni balneare şi, într-un final, pentru a produce energie din ele. Acum, cu energie geotermală se încălzesc locuinţe, se cresc plante în sere, se usucă recolte, se încălzeşte apă în crescătorii de peşti, se realizează procese industriale (precum pasteurizarea laptelului) etc. Cel mai bun exemplu de orientare către beneficiile energiei geotermale este Islanda, unde se extrage apă fierbinte de la adâncimi variate – de la 500 de metri adâncime, apă de 150 de grade Celsius, iar de la 1.000 de metri adâncime, apă de 300 de grade. „Islanda a început exploatarea cu zeci de ani în urmă, cu 70 de ani. Ei au realizat că, în loc să aibă cenuşă toxică de la termocentrale, mai bine folosesc apa caldă de sub ei. Acum, 80% din energia lor este din resurse geotermale, iar 12% din alte resurse regenerabile. Aproape toate locuinţele din capitala statului, Reykjavik, sunt încălzite cu apă termală, de acolo vine şi apa caldă menajeră, energia electrică este obţinută tot din resurse geotermale, prin folosirea căldurii şi aburilor” (Radu Dimeca, preşedinte Rosenc, organizaţie care promovează energia regenerabilă, citat de Adevărul).

 

 

La începutul acestui an, premierul Islandei, Ossur Skarpheoinsson, a făcut o vizită la Bucureşti, ocazie cu care s-a semnat şi un protocol de colaborare între România şi Islanda în domeniul resurselor geotermale din zona de vest a României. Expertiza islandeză în domeniu ar urma să ne fie de folos pentru a dezvolta, în judeţele cu acest potenţial, metode de valorificare a resurselor naturale existente. Printre proiectele lor recente se numără şi instalarea unui cablu submarin care va livra, prin Scoţia, energie către Europa occidentală. Norvegia, Marea Britanie, Olanda şi Germania sunt doar câteva dintre ţările care au vorbit despre intenţia de a cumpăra energie de la Islanda, energie care va fi produsă din resurse geotermale. Islanda ar putea exporta astfel de energie electrică în valoare de 320 de milioane de euro pe an. În Ungaria, islandezii au planificat dezvoltarea a 30 de centrale pentru producţie de energie din resurse geotermale (bogate în Câmpia Panonică) şi deja două oraşe sunt încălzite cu energie de acest tip. Pentru România, planurile mai aşteaptă puţin, deocamdată lucrurile fiind la nivel incipient: abia în următorii zece ani, oraşele din vestul ţării ar putea trece la modul serios la exploatarea energiei geotermale, consideră Dimeca. Problema costurilor este una sensibilă: un foraj nou costă între 2 – 3 milioane de euro, iar studiile pre-foraj sunt şi mai costisitoare de atât. Soluţia stă, ca şi în alte cazuri, în fondurile europene, care ar putea fi accesate în acest scop prin proiecte fundamentate şi susţinute inclusiv de autorităţi locale, regionale şi naţionale.

 

Utilizarea energiei geotermale – Islanda, 2005

 

Resursele geotermale din Islanda ating temperaturi extrem de ridicate, pe care nu le regăsim în cazul României: aici nu avem temperaturi de peste 100 de grade Celsius la adâncimi mai mici de 3.000 de metri. Acesta este şi unul din motivele pentru care energie geotermală nu este văzută drept o soluţie care să înlocuiască complet alte surse de energie, ci doar ca o energie ajutătoare, a cărei utilizare ar scădea, într-o oarecare măsură, folosirea altor tipuri de energie, mai puţin verzi. Estimări optimiste la nivel european spun că, datorită dezvoltării tehnologiilor în domeniul utilizării resurselor geotermale, în aproximativ 50 de ani Europa va putea produce până la 10 – 20% din totalul de necesar energetic al continentului din astfel de resurse. Până şi ţări care azi nu sunt considerate ca având un important potenţial geotermic ar putea produce astfel de energie, graţie noilor tehnologii de forare. Un studiu făcut de Shell sugera că exploatarea celor mai mari resurse geotermale de pe continent poate echivala cu actualul program nuclear al acestuia. În prezent, există în lume două tipuri de uzine electrice geotermale – binare şi pe bază de aburi (cele binare utilizează apa cu temperaturi mai mici, între 107 şi 182 de grade, cele pe aburi, apa cu temperaturi peste 182 de grade Celsius). Uzinele binare sunt mai des întâlnite; modul lor de funcţionare este fără emisii, de niciun fel, dar nici cazul celor pe aburi emisiile toxice nu sunt semnificative (şi sunt de 50 de ori mai mici decât cele de la uzinele ce utilizează combustibili fosili).

 

 

Şi gospodării individuale ar putea să funcţioneze pe baza energiei geotermale, independent de sisteme centralizate: un mecanism pentru încălzire în acest fel, spre exemplu, este format dintr-o pompă de căldură şi un sistem de ţevi îngropate, prin care curge un fluid (de obicei, un amestec de apă cu antigel). Iarna, fluidul respectiv absoarbe energia din pământ şi o duce în locuinţă, căldura fiind concentrată către pompe şi distribuită în interior, la o temperatură mai ridicată. Vara, procesul este inversat – excesul de căldură din locuinţă este extras cu pompa şi dispersat în pământ (sau, acest exces poate încălzi apa menajeră). Procedura scuteşte locuitorii casei de efectele nedorite ale aerului condiţionat, pentru că realizează controlul climatului de interior prin extragerea căldurii din locuinţă, nu prin introducerea de aer rece. Un avantaj al sistemelor geotermale de încălzire este lipsa de periculozitate – nu există risc de incendii, nu emană gaze toxice, nu există combustie chimică; instalaţia este silenţioasă, întreţinerea nu este costisitoare.

 

Harta geotermală a României

 

În România, deocamdată nu se pune problema producerii energiei electrice din resurse geotermale, acestea fiind mai potrivite pentru încălzire sau alte scopuri. Potenţialul geotermal al României a fost relevat de forări şi exploatări experimentale din ultimii 25 de ani; nu este specific exclusiv zonei de vest, ci există astfel de resurse şi în alte regiuni din ţară. Rata de succes a sondelor geotermale săpate între anii 1995 – 2000 la adâncimi între 1.500 – 3.000 de metri a fost de 86% (în fapt, doar două sonde au fost neproductive). Energia geotermală produsă în prezent în România se foloseşte pentru încălzirea locuinţelor, pentru agricultură (în sere), în procese industriale şi, într-un procent mai mic, în diverse alte scopuri. În preajma municipiului Oradea, apele geotermale sunt exploatate de 100 de ani în scopuri terapeutice. Harta geotermală a României marchează două tipuri de resurse, conform distribuţiei temperaturii în funcţie de adâncime: resurse care pot fi folosite pentru energia termică (temperaturi de 60 – 120 de grade Celsius) şi resurse care pot fi folosite pentru obţinerea de energie electrică (apa are temperatură peste 140 de grade, la peste trei kilometri adâncime). Primul tip de resurse este specific Câmpiei de Vest (Banat, Bihor, dar şi în Hunedoara), al doilea, zonelor Oaş – Gutâi – Ţibleş, Călimani – Gurghiu – Harghita.

 

Beiuşul este singurul oraş din România care funcţionează în prezent cu ajutorul resurselor geotermale pentru încălzirea locuinţelor. Foraje realizate în 1995 – 1996 au relevat existenţa unui zăcământ bogat de apă geotermală la peste 2.500 de metri adâncime. Cu ajutorul unui proiect UE, zăcământul a fost cercetat şi evaluat, apoi proiectul s-a finalizat cu un studiu de fezabilitate întocmit de specialişti islandezi şi germani. Lucrurile au mers bine şi, în prima fază de exploatare (un puţ), au fost conectate la reţea cartierele de locuinţe şi principalele instituţii ale oraşului. Nevoile oraşului au impus forarea unui al doilea puţ, în perioada 2002 – 2004. Din 2008, odată cu atragerea unor fonduri europene nerambursabile, şansa dezvoltării durabile a municipiului bihorean s-a concretizat. Până acum, 20 de milioane de euro au fost investite în proiecte de implementare sau în curs de implementare, arată datele primăriei Beiuş. Anual, în Beiuş se consumă peste 200.000 Gcal, produse numai din sursa geotermică. Sub numele „Beiuş, oraş geotermal”, autorităţile locale au lansat un proiect de 4,3 milioane de euro care are drept scop folosirea cât mai eficientă a resurselor de care beneficiază localitatea. Proiectul presupune creşterea confortului termic şi a capacităţii de producţie a energiei termice, crearea de noi locuri de muncă, implicarea mediului de afaceri local şi regional în procesul de valorificare a resursei geotermale. De asemenea, Beiuşul şi-a propus să realizeze un parc balneoclimateric alimentat de apa geotermală. Parcul va oferi cure balneare şi turism montan, dar va pune la dispoziţia vizitatorilor şi diverse modalităţi de petrecere a timpului liber. Va avea patru bazine cu apă termală (standard olimpic, pentru copii, pentru polo, de agrement), hoteluri, restaurante, într-un cuvânt, va fi o mică oază de relaxare şi sănătate. Beiuşul visează să fie un adevărat oraş verde al României. O ambiţie care merită preluată şi de alte oraşe, mai ales că de resurse naturale nu ducem lipsă.

 

Surse documentare şi foto: Oradea.ro, Greenly.ro, Instalatii.ro, Primăria Beiuş, Ondrill.ro, Ecoplay.ro, EnergieNouă.ro, Wikipedia, Energeia.ro, Earthcomfort, The Encyclopedia of Alternative Energy and Sustainable Living, Geoberg.de, Gretar Ívarsson, Techimoto.com, Stelr.org.au

 

Citiţi şi:

Nicaragua îşi caută independenţa energetică în resursele geotermale

Apele geotermale, o resursă de energie curată care aşteaptă să fie exploatată

 


6 comentarii

  1. Un articol bine documentat. Ceea ce ar mai fi de adăugat este că:

    1. motorul energiei geotermale este cea mai mare parte fisiunea nucleară naturală
    2. procedeele de extracţie folosesc adesea fisurarea hidraulică
    3. costurile energiei geotermale pentru producţie de electricitate sunt comparabile cu costurile energiei nucleare (însă în scădere din cauza exigentelor de securitate tot mai ridicate pentru reactoarele nucleare)
    4. pentru surse de temperatură redusă trebuie turbine imense, deci foarte scumpe

  2. Pingback: Roxana Bojariu, climatolog: “Obiectivul principal este o mai bună calitate a vieţii cetăţeanului” | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. va-m citit comentariile ,cu toate astea as dori sa-mi ancalzesc locuinta cu ajutorul apei termale .As dori sa accesez fonduri europene pt acest scop.

Reply To liliana Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger