Energia solară la alții: Cum profită austriecii de energia de la soare prin 13 modele de subvenții

0

Legislația greoaie, funcționari nepregătiți sau presiunile industriei cărbunelui îngreunează foarte mult accesul românilor la energie curată. Oamenii care vor să-și producă singuri energia din surse regenerabile se lovesc de mult obstacole până la primul kilowat de energie verde. În documentarea noastră pentru proiectul ThinkGreen, am cunoscut zeci de persoane care se luptă cu autoritățile pentru a-și instala panouri solare acasă sau la birouri. În ciuda unor prevederi legislative care dau prioritate energiei regenerabile în rețea și oferă drepturi cetățenilor la energie mai curată și mai ieftină, legislația e dificil de pus în practică și e nevoie de o cale mai simplă și mai încurajatoare pentru toată lumea. În căutarea de modele de succes, am decis să ne extindem documentarea în țări europene cu o reputație mai bună în ce privește susținerea energiei solare. Astfel că ne-am încumetat la o excursie de 5.744 kilometri prin Austria, Germania și Olanda să vedem cum au profitat alții de razele mai mult sau mai puțin generoase de soare.  Prima oprire: Viena.

Fotografii de Mihai Stoica

Cornelia Daniel este austriacă din moși-strămoși în ciuda numelui ei despre care nici nu știa cât de românesc sună. Ea a fondat compania Dach Gold (Acoperișuri de Aur) în 2011 după o experiență în proiecte solare mari în Italia și Spania. Ne-am întâlnit cu Cornelia în prima dimineață din expediția noastră, la biroul ei: un laptop pe o masă într-un open space împărțit cu alți tineri antreprenori sau freelanceri. Green Office este o clădire vieneză veche, în centru, îmbrăcată în verdeață, cu o curte interioară care ne-a oferit decorul perfect pentru o discuție despre energia verde.

16106401_10154339810042615_1244422841_o

Chiar dacă parcurile solare de sute de megawați și întinse pe zeci de kilometri sunt cele pe care se mizează pentru creșterea ponderii energiei solare în mixul energetic, spații mult mai aproape de noi pot fi folosite pentru producerea de energie curată. Cornelia a pornit inițiativa “1001 acoperișuri” cu scopul de a nu irosi nicio rază de soare și de a profita de spațiile nefolosite de pe acoperișurile din oraș. “Mi-am dat seama că nu îmi plac proiectele astea enorme în care e implicată mafia și în care se investesc sute de milioane și investitorii nu vor decât să se îmbogățească din tarifele feed-in.Nu vreau să fac asta, vreau să mă ocup de panouri solare pe acoperișuri ale companiilor pentru ca energia să fie folosită imediat. Așa trebuie folosită energia solară, chiar acolo unde e produsă, unde e nevoie, nu în parcuri enorme, departe de consumator, și care necesită conducte mari pentru a transporta energia. Cel mai important e să avem energia acolo unde e folosită”, spune Cornelia.

Inițiativa “1001 acoperișuri” vrea să atragă  1001 companii care să își instaleze panouri solare pe acoperiș. Proiectul e gândit ca un “buying pool”, deci cu cât mai multe companii sunt implicate, cu atât prețul e mai mic. Cornelia spune că aceste companii medii cărora se adresează pot face diferența pentru că pot obține o cantitate semnificativă de energie și o pot consuma pe loc și imediat. “Marile corporații nu se implică pentru că au calcule interne care fac imposibil acest proiect, sunt oameni care decid ceva, alții care decid altceva etc. Nu vor nimic care să dureze mai mult de 10 ani, iar echipamentele sunt făcute să dureze 25 de ani. Afacerile de familie cu care lucrez eu gândesc pe termen lung, dar corporațiile nu se gândesc la viitor, de asta nu trec pe energie solară. Companiile care sunt sigure că vor supraviețui în următorii 10 ani – aceștia sunt clienții mei. Dacă nu ești sigur, nu construiești instalație fotovoltaică. E un alt mesaj pe care vreau să-l transmit: dacă îți cauți un partener cu care să lucrezi, vezi dacă are panouri solare, înseamnă că îi merge afacerea”, spune Cornelia.

MIST6373

Companiile nu sunt nici la Viena ușor de convins să treacă pe energie solară. Ele au deja un tarif preferențial la electricitate, iar panourile solare nu sunt ceva de care au nevoie imediat. Antreprenorii nu au timp, bani sau sunt prea concentrați pe afacere pentru a investi în energie solară. Cu toate astea, se găsesc destui antreprenori care își dau seama de beneficiile energiei solare. “1001 acoperișuri” e un program gândit pe 7-10 ani, iar în primul an și jumătate s-au implicat deja 60 de companii medii, de la producători de cârnați la firme de PR. După convingerea firmei, urmează procesul de instalare propriu-zis care e mult mai dificil. Procedura de instalare a unui singur panou solar poate dura și doi ani, spune Cornelia, de la primul contact cu firma până la generarea de energie. Birocația durează cel puțin șase luni, autorizația de construcție ocupând cel mai mult timp. Lucrurile încep, însă, să se miște mai repede, tendința fiind de scădere a duratei de instalare.

Cel mai important lucru în domeniul energiei solare este grid parity (paritatea de grid), adică momentul la care prețul energiei e același cu prețul producerii energiei de la soare. În prezent, în Austria, energia costă între 9 și 15 cenți / kwh, iar energia solară este în jur de 10 sau chiar mai puțin. “Când am aflat de conceptul de paritate de grid m-am gândit ce bine că energia solară o să fie mai ieftină decât energia convențională. Când am început eu în domeniu, energia solară era cam 40 de cenți / kwh.  Acum suntem la sub 10. De asta a trebuit să fie subvenționată. Când am început eu, se spunea că paritatea o să fie prin 2050, adică foarte târziu. Dar numai după patru ani avem grid parity. Asta s-a întâmplat datorită presiunilor germane și chinezești”, explică Cornelia.

MIST6410

Fondatoarea Dach Gold spune că e încă nevoie de subvenții chiar dacă prețurile au scăzut foarte mult între 2008 și 2012, iar acum se află la limita de jos. Piața austriacă are 13 modele de subvenții. “Nu știu cum o să prezentați asta că nici jurnaliștii austrieci nu se pricep”, glumește Cornelia. Guvernul acordă două subvenții, una pentru instalații mici de până în 5 kwh în valoare de 275 de euro / kwh, bani care vin prin Climate Fund. Banii cei mai mulți vin de la OeMAg, un fond similar cu cel german care acordă o sumă  de bani la începutul proiectului și apoi un tarif feed-in mai mare. Subvenția acordată prin acest fond este de 375 de euro / kwh pentru instalații de până în 200 kwh, iar tariful feed-in oferit este de 8,2 cenți / kwh, față de tariful obișnuit de 3-4 cenți / kwh.  Ambele fonduri sunt limitate, primul nu se epuizează prea repede, dar cel de-al doilea este foarte atractiv.

I-am explicat Corneliei că am plecat de acasă cu gândul să găsim modele de urmat în ce privește folosirea energiei solare și astfel am ajuns în Austria. Am întrebat-o dacă am ajuns unde trebuie: “Senzația mea e că Austria îți dă niște bani pentru energie curată, dar încearcă și să blocheze proiectele mici. Ne lăudăm că suntem verzi, dar dacă te uiți mai atent  unde sunt banii, ai să vezi că sunt în companii petroliere, de gaz. Autoritățile nu vor să facă tranziția spre verde, te lasă să îți faci moftul cu câteva panouri solare, dar vor să le îngroape subtil. Eu îmi dau seama foarte bine de asta. Politicienii nu se informează, nu știu decât aceleași mituri greșite, că e o energie scumpă, duce la creșterea prețului energiei, funcționează numai când e soare etc. Noi trebuie să construim 6-700 mwh pe an pentru a ne îndeplini țintele asumate la Paris, dar facem cam 100 pe an, deci de 6 ori mai puțin, dar politicienii spun că suntem așa verzi, nu trebuie să facem nimic. Comparativ cu alte țări, avem un procent mare de energie regenerabilă instalată, datorită hidroenergiei, dar nu am făcut nimic semnificativ în ultimii 20 de ani. Se investesc câteva milioane în energie verde, dar miliardele se duc în petrol”.

Cea mai mare problemă este limita sub care este menținută piața, spune Cornelia. Subvențiile sunt distribuite în așa fel încât limitează piața. Soluția ar fi înlocuirea subvențiilor cu scutiri de taxe, astfel că autoritățile nu ar mai trebui să dea bani pentru sprijinirea energiei solare, iar crearea de joburi verzi ar compensa pierderea veniturilor din taxe pentru stat. Dar în loc să găsească astfel de soluții pentru energia verde, autoritățile îngreunează și mai mult accesul la energia solară. În 2013 au impus o taxă pe energie solară. Dacă o produci și o folosești tu, plătești o taxă de 1,5 cenți / kwh.  “Taxa e o prostie că produce multă nesiguranță pe piață și nu ajută. Te face să te gândești înainte să investești – dacă o să se facă 2 cenți sau 3 cenți? E și mai rău în Germania, au o taxă foarte mare pe energia solară”, mai spune Cornelia.

Afacerile de familie, cele mai prietenoase cu energia solară

Wienwurm este o afacere de familie cu 35 de angajați într-un cartier industrial al Vienei. Compania se ocupă de materiale publicitare și este una dintre firmele care s-au băgat în inițiativa “1001 acoperișuri”. Vizita noastră s-a nimerit la o zi după ce panourile fuseseră instalate și puse deja în funcțiune. Directorul companiei, Herbert Sant, a fost motivat în primul rând de grija pentru mediu când a luat decizia de a instala panouri solare pe acoperișul sediului. Ca orice antreprenor, s-a gândit și la reducerea costurilor pentru electricitate, dar și la faptul că așa e “modern”, spune cel care conduce acum firma fondată de străbunici în 1899. Tot procesul de instalare a panourilor a durat un an de la momentul deciziei de a trece la energie verde până la obținerea de energie de la soare. Cele peste 100 de panouri instalate asigură aproximativ 60-70% din necesarul de energie al companiei. Autorizația de construcție a durat cel mai mult, cam 8 luni, iar subvențiile primite au reprezentat cam 40% din investiție.

MIST6441

Pe o piață adevărată, energia regenerabilă ar fi de departea cea mai ieftină sursă de energie existentă

Un lucru esențial de luat în calcul când creionezi contextul energetic al Austriei este faptul că una dintre primele 50 de companii petrol&gaze din lume este austriacă. OMW este jucătorul principal pe piața energiei din Autria, ne explică Adam Pawloff, expert pe energie al Greenpeace Austria.

Sursa principală de emisii în Austria este sectorul transporturilor, emisiile din transport crescând cu 60% în ultimii 20 de ani. De asemenea, industria intensiv energetică e sursă de noxe. 50% din emisiile Austriei provin de la o singură companie, unul dintre cei mai mari producători de oțel din lume. În ce privește capacitatea de generare, cărbunele e mai mult sau mai puțin scos de pe piață, cele două termocentrale ale Austriei urmând să fie închise în 2020, respectiv în 2025. În jur de 60% din electricitate este produsă din surse regenerabile în Austria, dar mare parte din acest procent revine hidroenergiei.

Ca în majoritatea statelor europene, Austria a implementat modelul tarifelor feed-in care stă la baza dezvoltării energiei solare în Europa. Asta înseamnă că producătorii de energie curată primesc un tarif fix pentru energia produsă pe parcursul întregii durate de funcționare a instalației.

MIST6492

“Contextul pentru energia solară este dificil din cauza lobby-ului din partea industriei mari. Legea inițială pentru energie regenerabilă din 2001 era foarte bună.  Exista spijin nelimitat, am avut atunci o creștere foarte mare. În 2006 au limitat considerabil sprijinul din cauza discuției ‘cine plătește factura’. Am avut o lege nouă în 2012, când limita a fost ridicată, a fost o creștere mare din nou. În prezent, există o strategie climatică în dezbatere. Dacă am vorbi despre adevăratul cost al energiei fosile, am retrage sprijinul pentru regenerabile, pentru că am avea un echilibru între cele două. Ba energia regenerabilă ar fi opțiunea mai ieftină oricum”, spune Adam.

Austria nu are o piață a energiei întrucât costul adevărat al energiei nucleare și energiei fosile nu este conținut de prețul energiei. Pe o piață adevărată, energia regenerabilă ar fi de departea cea mai ieftină sursă de energie existentă, adaugă Adam.

Legea actuală a energiei regenerabile prevede tarife feed-in fixe pentru producerea de energie curată, iar guvernul plătește diferența. Guvernul acordă 15 milioane de euro în fiecare an pentru noi instalații, dar odată cu scăderea prețului la energie, sunt sprijinite tot mai puține instalații.

L-am provocat pe Adam să răspundă la aceeași întrebare care ne-a făcut să plecăm de acasă: este Austria un exemplu bun în ce privește folosirea energiei solare?

“Există exemple mai bune, cum ar fi Germania. Nu am fi unde suntem azi dacă nu era Germania. Acolo a fost o explozie de energie regenerabilă, Multe lucruri sunt bune în Austria, da rmulte lucruri nu sunt grozave. Austria e un exemplu bun mediu.”

Austria se apropie de borna de  1 kwh de energie solară instalată

Primele mari instalații solare au fost făcute în Austria prin 2008-2009, în aceeași perioadă în care a fost înființată și PV Austria, principala asociație de lobby în domeniul  energiei solare.  În prezent, numără peste 250 de membri, companii mici și mari. Pe lângă lobby, PV Austria seocupă și de training și de informare.

Potrivit datelor PV Austria, în fiecare an se instalează o capacitate de 150 mwh de energie solară. Dar banii disponibili pentru subvenții sunt mai mulți decât capacitatea instalată. Bugetul pentru sistemele mici este de 1,8 milioane de euro pe an, dar banii rămân în cont, oamenii fiind mai puțin interesați. Investitorii mari, însă, sunt mai doritori, fondurile pentru proiecte solare mari epuizându-se în cinci minute după ce se anunță.

“E greu de spus de ce nu sunt oamenii interesați. Acum doi ani au decis să introducă o taxă pe energia pe care o produci pe cont propriu. Oamenii s-au speriat”, spune Vera Liebl, de la PV Austria.

MIST6479

În prezent, 1,6% din energia consumată în Austria provine de la Soare. Austria se apropie de borna de  1 kwh de energie solară instalată, anul 2015 încheindu-se la 950 de mwh. Cel mai mare sistem instalat în Austria este de 3,4 mwh, în Alpi, un sistem mic comparativ cu Germania.

„Trebuie să schimbăm sistemul. E posibil să-l schimbăm doar cu soare, vânt și apă, dar lobby-ul nostru nu e însă așa puternic ca cel al energiei fosile”, spun cei de la PV Austria. Ei cred că e nevoie de parcurile solare mari pe pământ pentru a produce energie solară, dar în primul rând trebuie să ne concentrăm pe energia solară produsă și consumată în același loc, în același timp, mai ales că sunt acoperișuri disponibile.

După întâlnirea cu lobiștii energiei solare, ne pregătim să plecăm către Germania, această e-bine-că-ați-venit-în-Austria-dar-mai-bine-vă-duceți-în-Germania țară. “Când începeți să vedeți multe panouri solare, știți că ați ajuns în Germania.”

Cea mai premiată clădire ecologică din Viena are panouri solare

Energia solară face parte din viața de zi cu zi a vienezilor. Proiectele rezidențiale noi includ în cele mai multe dintre cazuri panourile solare. Într-unul dintre cartierele noi ale Vienei se află și clădirea cea mai premiată pentru sustenabilitate și grijă față de mediu. Este vorba despre un bloc cu 43 de apartamente în care locuiesc aproximativ 100 de persoane. Clădirea este deținută de un grup de locatari care se ocupă de administrarea ei. Modul lor de trai amintește de comunele în care oamenii locuiau în anii ’70. În blocul lor, multe dintre spații sunt la comun: bucătăria, holurile, biblioteca, terasa și alte spații de depozitare. Chiar dacă stilul de locuire amintește de trecut, conceptul clădirii este cât se poate de nou.

MIST6581 MIST6595

Stephanie este unul dintre cei 16 fondatori ai cooperativei care deține clădirea din Krakauer Strasse. Cu un credit de la primărie și unul de la bancă, ei au reușit să finalizeze blocul în decembrie 2013. De atunci locuiesc la comun și primesc în chirie oameni cu aceeași dorință de a împărtăși un nou fel de a locui împreună.Stephanie are peste 60 de ani, locuiește singură, iar traiul la comun e foarte avantajos pentru ea. Vecinii o ajută cu cumpărăturile, iar ea îi ajută pe vecinii cu copii cu îngrijitul celor mici.

Barbara e una dintre chiriașele care se bazează pe Stephanie pentru ajutor cu cei doi copii. Barbara locuiește în cea mai sustenabilă clădire de locuințe din Viena din primăvara lui 2013. Cel mai mult îi plac vecinii, spune Barbara care apreciează stilul de viață la comun mai ales pentru copiii ei. În total, sunt 35 de copii care locuiesc în clădire. Ca și restul locatarilor, Barbara lucrează 10 ore pe lună pentru casă. Pe lângă sustenabilitatea ecologică, blocul are și o sustenabilitate socială. Pentru ea e important faptul că blocul este low-energy și că nu se irosesc resurse.

MIST6725

Lukas este expert în cadrul Partidului Verde din Austria. El locuiește cu familia în clădirea sustenabilă și face parte din cooperativă. El este unul dintre cei care s-au ocupat de aspectele ecologice ale casei. Clădirea are un sistem fotovoltaic de 10kwh, care acoperă o mică parte din necesarul de electricitate al locatarilor. “Problema e că nimeni nu îți spune ce să faci. Noi am avut muncitori care au instalat panourile, firma lor a uitat să le înregistreze, noi n-am știut că trebuie să le înregistrezi și unde să le înregistrezi, după un an am aflat că nu făcusem asta. Surplusul a mers în rețea și nu am primit nimic înapoi”, spune Lukas.

MIST6548

Legea obligă arhitecții să incorporeze energia solară în noile clădiri

Noile construcții din Viena trebuie să ia în calcul energia regenerabilă. E lege. Arhitecții austrieci sunt mereu în căutarea unor soluții ecologice pentru clădirea pe care o gândesc. În cazul în care folosirea energiei regenerabile nu e posibilă, trebuie găsite soluții alternative care să compenseze.  Martin Gruber este arhitect și lucrează la clădirea unui hotel cu 160 de camere, care se întinde pe o suprafață de 5-6.000 de metri pătrați. “Legea spune foarte clar că trebuie să pui panouri solare pe acoperiș. Hotelul are doar șase etaje și e înconjurat de clădiri foarte înalte care fac umbră. În acest caz, panourile nu sunt eficiente. Legea ține o ușă deschisă în sensul că poți înlocui panourile solare, dar trebuie să dovedim că folosim sisteme electrice super eficiente pentru a economisi energia pe care trebuia să o producem din panouri solare”, explică Martin.

Panourile solare nu sunt soluția optimă în toate cazurile. Cel mai sustenabil e să reduci consumul de energie, spune Martin. Apoi sunt multe sisteme prin care poți aduce aer curat în casă, poți face asta mecanic. În plus, ferestrele pot fi făcute de o anumită mărime și orientate bine pentru ca soarele să intre în clădire automat. Ideile astea sunt, însă, o problemă pentru investitori. “Arhitecții vor să facă o clădire frumoasă și eficientă, dar investitorii vor să facă bani. Iar cele două nu se suprapun mereu. Câteodată nu e eficient economic pe moment să faci o clădire eficientă energetic. Ei nu gândesc pe termen lung, cumpără un teren, fac o clădire, apoi vând clădirea. Și nu sunt interesați de costurile pe termen lung”, spune Martin.

MIST6815_1

Arhitectul și-a renovat și propriul apartament în care locuiește. I-a acordat doi ani din viața lui pentru ca locuința să îi reflecte personalitatea. “În apartamentul meu, n-am luat nicio tehnologie regenerabilă în considerare”, spune Martin râzând, anticipând reacția noastră. “Avem un bec economic. Dar nu l-am luat intenționat. Am cumpărat lampa asta online și a venit cu bec economic, și am zis ok… Dar, în general, nu le folosesc pentru că lumina lor e proastă. Am cumpărat multe becuri vechi că mă gândesc că nu o să mai fie disponibile pe piață, deci sunt asigurat pe următorii 10-20 de ani. Dar sunt foarte grijuliu să nu irosim energia. Mereu mă gândesc – am nevoie de lumină aici, acum? Și o sting. Nu am mașină, folosesc transportul în comun, bicicleta. Las încălzirea la minim”, mai zice Martin.

Energia verde, transportul ecologic, consumul minim de resurse sunt teme care au intrat în comportamentul tinerilor din Austria. Nu mai sunt niște curiozități, ci sunt un stil de viață pentru mulți. “Da, e la modă să fii eco, pentru că e calea cea bună în general, te face să te simți bine. Dar nu trebuie să faci asta orbește, ci trebuie să faci niște calcule”, crede Martin.

 

SNKAcest articol face parte din seria “Think Green”, realizată de Think Outside the Box în colaborare cu Asociația SNK. Timp de un an, vom merge în fiecare lună pe urmele tranziției pe care România o face către energie verde și vom încerca să aflăm ce avem de câștigat de pe urma energiilor regenerabile. Vom vedea cum sprijină statul român aceste pregătiri pentru un viitor ce se anunță instabil, dar mai ales vom căuta să aflăm cum pune bețe-n roate celor care vor să schimbe foaia energetică. 

Proiect susținut de Radio France Internationale România

RFI rom 2013


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger