Energia nucleară, o soluție pentru siguranța energetică sau un pericol pentru viețile noastre?

8

Șaizeci de mii de oameni au protestat la Tokyo luna aceasta față de energia nucleară, la jumătate de an de la cea mai mare catastrofă nucleară a lumii din ultimii 25 de ani. Accidentul nuclear de la Fukushima a declanșat o nouă dezbatere mondială despre siguranța energiei nucleare și costul adevărat al acesteia. În România, chiar și înainte de dezastrul nuclear din Japonia, doar 29% dintre români considerau că beneficiile energiei nucleare sunt mai importante decât riscul acestui tip de energie, potrivit Eurobarometrului dat publicității în aprilie 2010. 

de Roxana Bucată

Energia nucleară, văzută de unii drept o soluție pentru schimbările climatice, este o amenințare serioasă la siguranța vieții europenilor, arată Eurobarometrul, care sunt îngrijorați, în special, de depozitarea deșeurilor radioactive inevitabile, nereciclabile și periculoase.  Sondajul scoate la iveală, însă, și un grad ridicat de ignoranță în ce privește subiectul energiei nucleare.  79% dintre români se consideră prost informați sau deloc informați.

În cadrul dezbaterii de astăzi, Ioana Ciuta, director executiv al Fundației Terra Mileniul III, distruge mai multe mituri legate de energia nucleară – aceasta nu este ieftină, nu este curată și nu este o soluție pentru schimbările climatice. De cealaltă parte, Ion Năstăsescu, președintele Agenției Nucleare și pentru Deșeuri  Radioactive, a ales să prezinte proiectul de politică națională de dezvoltare a domeniului nuclear. Așteptăm comentariile dumneavoastră cu privire la această strategie și opiniile referitoare la energia nucleară, ca soluție pentru siguranța energetică și schimbările climatice.

[coloana]

Energia nucleară nu este o soluţie pentru dezvoltarea durabilă

de Ioana Ciuta, Fundaţia Terra Mileniul III

În ceea ce priveşte utilizarea energiei nucleare, majoritatea oamenilor se raportează la produsul finit, energia electrică, ca fiind curat, fără a lua în considerare impactul de-a lungul întregului ciclu de viaţă.

Există câteva mituri ale energiei nucleare, pe care tot încercăm să le aducem în atenţia publicului de ani de zile. Un prim mit ar fi acela că energia nucleară este curată. Greşit! Industria nucleară poluează la extracţia uraniului, la prelucrarea minereului, obţinerea combustibilului, transportul acestuia, operarea şi închiderea centralelor şi depozitarea deşeurilor.

Un al doilea mit, foarte des auzit, este acela că energia nucleară este ieftină. Surpriză: construcţia centralei de la Cernavodă se face cu bani publici, iar împrumuturile externe sunt tot pe bani publici. De asemenea, costurile din lungul ciclului de viaţă nuclear nu se regăsesc în preţul energiei electrice livrate de centralele nucleare. Sunt costuri pe care contribuabilii le plătesc fără să ştie.

În caz de accident, daunele sunt plătite de stat – în alte state, operatorii nucleari trebuie să aibă un fond special în acest sens, de aproximativ 700 milioane euro (care oricum nu înseamnă nimic faţă de cele peste 10 miliarde euro daune în caz de accident grav la o centrală nucleară).

Construcţia unui depozit definitiv pentru deşeurile înalt radioactive presupune costuri gigantice, care de asemenea nu se reflectă în preţul energiei electrice furnizate de centrala Cernavodă; în plus, nu există nicăieri în lume un astfel de depozit. În special din acest punct de vedere, este absolut incompatibilă corelarea dintre energia nucleare şi dezvoltarea durabilă.

Al treilea cel mai des auzit mit este că “energia nucleară este o soluţie în problema schimbărilor climatice”. În lumina argumentului “impotenței” soluţionării problemei depozitării deşeurilor înalt radioactive – o problemă majoră nu poate fi soluţionată cu ajutorul unei alte probleme majore.

România are o mare supra-capacitate instalată de producţie energetică şi nu se justifică noi capacităţi de producţie nucleară.

Creşterea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie (la ambele capitole România are un potenţial semnificativ) sunt domeniile prioritare, şi logice, de dezvoltare a sistemului energetic românesc. În plus, România are un obiectiv în privinţa producţiei de energie din surse regenerabile, obiectiv asumat ca stat membru UE. Acestea sunt, într-adevăr, soluţii sustenabile în sprijinul combaterii efectelor schimbărilor climatice.

Una din cele mai serioase şi persistente probleme ale energiei nucleare este gestionarea deşeurilor radioactive. Industria nucleară susţine că aceasta nu reprezintă o problemă majoră, atât timp cât cantităţile nu sunt mari. De fapt, producţia a o mie de tone de combustibil de uraniu generează în mod normal 100.000 de tone de deşeuri solide şi 3,5 milioane de litri de deşeuri lichide. Şi totuşi nu volumul deşeurilor reprezintă problema principală, ci radioactivitatea acestora pe termen lung.

După 50 de ani de cercetare, nu există încă soluţii practice pentru această depozitarea finală a deşeurilor înalt radioactive. Soluţia cea mai vehiculată este construcţia unor depozite subterane. Pe o scară temporală de mii de ani, este imposibil de prezis dacă o zonă va rămâne uscată sau stabilă din punct de vedere geologic. Mai mult decât atât, costurile monitorizării şi întreţinerii de-a lungul unei astfel de perioade sunt extrem de dificil de imaginat; generaţiile următoare vor avea de plătit zeci de mii de ani pentru energia produsă acum pentru câteva decenii.

Atâta vreme cât neştiinţa şi neputinţa noastră de a soluţiona problemele energeticii nucleare vor rămâne în grija generaţiilor viitoare, energia nucleară nu poate fi considerată o soluţie în sprijinul dezvoltării durabile.

Sursa: Extras din Barometrul Verde – primul studiu reprezentativ realizat în România urbană privind percepția cetățenilor asupra problemelor de mediu, realizat în octombrie 2008 de Terra Mileniul III și Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții

[coloana]

Politica Naţională de Dezvoltare a Domeniului Nuclear

de Ion Năstăsescu, preşedintele ANDRAD

1. Dezvoltarea exclusiv paşnică, pe scară largă, a aplicaţiilor energetice şi non-energetice nucleare, în special a celor destinate producţiei de energie electrică şi producţiei de radioizotopi pentru medicină, cercetare-dezvoltare, industrie, agricultură, etc. Beneficiile obţinute trebuie să depăşească costurile de producţie şi să acopere cheltuielile asociate gospodăririi deşeurilor rezultate din exploatare;

2. În dezvoltarea exclusiv paşnică a aplicaţiilor energetice şi non-energetice nucleare, în special în cazul demarării de noi proiecte de investiţii destinate construirii de capacităţi de producţie de energie electrică din surse nucleare, trebuie stimulată participarea masivă a capitalului privat, pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor deja existente (umane, infrastructură, etc.). În acest context, asigurarea predictibilităţii costurilor legate de gestionarea deşeurilor rezultate din utilizarea energiei nucleare, de la generare şi până la depozitarea definitivă, este esenţială.

3. În dezvoltarea exclusiv paşnică a aplicaţiilor energetice şi non-energetice nucleare se va avea în vedere garantarea protecţiei sănătăţii publice şi a mediului înconjurător, respectarea celor mai înalte standarde de protecţie fizică şi securitate nucleară precum şi respectarea obligaţiilor asumate prin acordurile şi convenţiile internaţionale privind neproliferarea, la care România este sau va fi parte.

4. Satisfacerea necesarului de energie electrică, în creştere la nivel national, prin promovarea utilizării tehnologiilor neproducătoare de gaze cu efect de seră: maximizarea potenţialului autohton oferit de infrastructura nucleară existentă, prin modernizarea şi dezvoltarea continuă a acesteia;

5. Diversificarea surselor de aprovizionare cu Uraniu prin accesarea pieţelor internaţionale de profil, în vederea conservării rezervelor strategice şi pentru asigurarea securităţii energetice a ţării;

6. Planificarea viitoarelor instalaţii nucleare, energetice sau non-energetice, trebuie să ofere soluţii viabile, pe termen lung, pentru toate aspectele asociate ciclului de exploatare comercială. Astfel, alegerea de tehnologii care prin exploatare să asigure minimizarea cantităţii de deşeuri radioactive şi de combustibil nuclear uzat, alături de optimizarea procedurilor de gospodărire în siguranţă a acestora, vor reprezenta priorităţi fundamentale;

7. În ansamblul său, pe lângă unităţile economice producătoare de venituri la Bugetul de Stat, în speţă cele două producătoare de energie electrică din surse nucleare (CNE Cernavodă – Nuclearelectrica S.A., în viitor EnergoNuclear S.A.), Domeniul Nuclear Naţional (DNN) include totodată un procent semnificativ de resurse tehnice (infrastructură) şi umane care se regăsesc concentrate în patrimoniul Institutelor care desfăşoară activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) şi care sunt finanţate de la Bugetul de Stat (IFIN-HH, SCN Piteşti, SITON, etc.). În general, în cazul României, multe din aceste activităţi CDI nu sunt orientate comercial şi prin urmare nu sunt aducătoare de venit, dar continuă să fie finanţate de la Bugetul de Stat datorită subordonării bugetare faţă de alte instituţii ale administraţiei publice centrale, în speţă Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN). În acelaşi timp, Agenţia Nucleară şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), în calitatea sa de autoritate competentă pentru DNN, îşi propune să reorienteze finanţarea şi să administreze resursele tehnice şi umane mai sus menţionate pentru dezvoltarea de activităţi comerciale aducătoare de venit la Bugetul de Stat (producţie de radioizotopi, alte servicii necesare unitaţilor economice, etc.), prin eliminarea activităţilor CDI neperformante.

8. Statul român trebuie să garanteze gospodărirea în siguranţă a combustibilului nuclear uzat şi a deşeurilor radioactive. Pentru aceasta, este necesar ca aceeaşi Autoritate Naţională competentă care acordă asistenţă tehnică de specialitate Guvernului în procesul de elaborare şi adoptare a politicilor de promovare şi dezvoltare a domeniului nuclear naţional, să:

a. coordoneze la nivel naţional procesul de gospodărire a deşeurilor radioactive, de la generare şi până la depozitare definitivă, şi

b. să gestioneze autonom fondurile acumulate din contribuţia generatorilor de deşeuri. Este exclusă orice implicare a generatorilor de deşeuri atât în procesul de administrare a fondurilor pentru gospodărirea deşeurilor radioactive şi pentru dezafectarea instalaţiilor nucleare, cât şi în administrarea Agenţiei Nucleare şi pentru Deşeuri Radioactive (ANDR), pentru a elimina orice posibilitate de declasare a securităţii instalaţiilor utilizate în gestionarea deşeurilor, în special a celor de depozitare definitivă, pentru reducerea costurilor.

9. ANDR este singura Autoritate Naţională competententă din România responsabilă cu coordonarea pe termen lung a organizaţiilor care au sau vor avea responsabilitatea gestionării deşeurilor radioactive şi combustibilului nuclear uzat, de la generare, inclusiv depozitare intermediară, până la depozitare finală.

10. Deţinătorii de autorizaţie care generează deşeuri radioactive vor fi responsabili pentru gospodărirea în siguranţă a acestora până la preluarea lor de către ANDR, precum şi de asigurarea resurselor financiare necesare activităţilor de gestionare a deşeurilor radioactive de la acceptarea lor de către ANDR până la depozitarea finală inclusiv.

11. ANDR este Punct Naţional de Contact în relaţia cu Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) şi în relaţia cu alte organisme internaţionale de profil, asigurând reprezentarea intereselor Statului român în domeniul său de competenţă. Ca urmare, ANDR:

a. acolo unde cazul, coloborează cu departamentele specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) dar şi cu alte instituţii ale administraţiei publice centrale, în vederea furnizării sau solicitării de asistenţă;

b. va elabora/actualiza şi semna, în numele Statului român, Programul Cadru de Ţară privind asistenţa tehnică furnizată României de catre AIEA, în baza căruia va gestiona Programul de Cooperare Tehnică derulat între România şi Departamentul de Cooperare Tehnică AIEA.

c. va asigura fondurile necesare pentru plata obligaţiilor financiare ale României către AIEA şi fondurile necesare pentru plata costurilor naţionale de participare aferente Proiectelor aprobate în baza Programului de Cooperare Tehnică cu AIEA;

12. Actualizarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Domeniului Nuclear (SNDDN) şi a Planului Nuclear Naţional (PNN) în raport cu realităţile economice actuale, în vederea creşterii aportului capitalului privat (naţional şi internaţional) la realizarea obiectivelor stipulate în PNN. În acest sens, va urmări consolidarea şi extinderea cooperarii în domeniul dezvoltării aplicaţiilor exclusiv paşnice ale energiei nucleare prin iniţierea, negocierea şi semnarea în numele Statului român, a unor Tratate, Convenţii şi Acorduri în domeniul său de competenţă;

13. Prin intermediul ANDR, Statul român va asigura comunicarea deschisă şi transparentă, atât în procesul de elaborare şi adoptare a politicilor de promovare şi dezvoltare a Domeniului Nuclear Naţional, cât şi în procesul de gestionare a deşeurilor radioactive şi combustibilului nuclear uzat.

[coloana]

8 comentarii

  1. Daca cineva poate sa citeasca coloana din dreapta ii ofer o bere servita la halba de lemn, precum limbajul secretarului/ei domnului Nastasescu. Comunicarea publica privitoare la dezvoltarea domeniului nuclear se face cu copy si paste. Excelent narativ!

  2. Cucoana de la respectiva fundatie nu spune si ca surplusul de putere instalata vine de la centrale termice, pe carbuni, care polueaza cel mai mult.
    Ce nu spun toti ecologistii astia cu sponosorizari rusesti este ca alternativa la energia nucleara este arderea de combustibili fosili si hidrocarburi, care polueaza infinit mai mult ca energia nucleara.
    E si hilar sa compari exploatarile de uraniu cu cele de carbune si petrol.

  3. E usor sa comunici periodic puncte de vedere nedocumentate doar ca sa atragi atentia ca existi! Mai ales ca nu stie nimeni cine te finanteaza, fiindca evident nu ai avut vreodata carte de munca. In domeniul nuclear lucreaza specialisti cu ani multi de pregatire, oameni responsabili care au realizat ceva in tara asta si pot oricand sa sustina pe baza argumentelor stiintifice si tehnice viabilitatea centralelor nucleare. Stimata doamna, apucati-va si dumneavoastra de o munca serioasa si lasati-ne cu galagia dvs. sponsorizata de adversarii independentei energetice a tarii noastre!!

  4. Ciuta, nu ai credibilitate. Stie toata lumea ca esti finantata ca sa spui prostiile astea! Crezi ca noi nu stim cum se poate comanda un studiu!?!? Crezi ca daca ne arati niste linute verzi si cifre ne impresionezi ca pe niste copii!? ai lucrat vreodata, draga Ciuta, cu adevarat?! Numeste minim 3 rezultate din activitatea ta stiintifica si de cercetare in domeniu, draga Ciuta si apoi mai discutam!

  5. Oare de ce populatia nu e informata asupra energiei nucleare? Pentru ca sectorul nuclear nu a dorit sa faca aceasta informare decat unilateral, prezentandu-i numai avantajele si sperand sa spele toate creierele din tara asta cu propaganda nuclear-corporatista. Din fericire poporul acesta nu este atat de imbecil pe cat spera autoritatile si companiile nucleare si a inceput sa-si puna semne de intrebare in special dupa accidentul de la Fukusima din Japonia. Daca acolo in tara tehnologiilor si leaganul energiei nucleare s-a putut intampla ce s-a intamplat si specialistii nu au putut nici sa prevada, nici sa preintampine si nici sa stopeze accidentul, in Romania unde s-a furat ca in codru inca din faza de constructie si echipamentele care nu treceau de controlul canadienilor pentru prima unitate au fost tinute in magazie si montate la unitatea 2 (unde canadienii nu au mai facut control), avem toate sansele sa intram in istoria energeticii nucleare in scurt timp. Din pacate cu efecte nefaste pentru populatie. De ce nu spun autoritatile nimic despre lucrurile acestea?

  6. dezastrul de la fukusima a cam pus pe gânduri și pe cei mai optimiști avocați ai energiei nucleare .. eu consider că una din probleme, deșeurile nucleare, e blocată în solutii ineficiente doar din motive politice … nimic nu ne împiedică să trimitem deșeurile nucleare direct în soare pentru o reciclare naturală completă decât tentația de a folosi aceste deșeuri în scopuri militare pentru bombe atomice! soluții tehnice ar fi dar politicul blochează aplicarea soluțiilor eficiente dpdv tehnic

    rămâne cealaltă problemă, riscul accidentelor nucleare în caz de catastrofe naturale … aici neputința uneia din cele mai puternice și industrializate țări din lume de a ține sub control stuația a dat extrem de prost! o centrală nucleară o dată pornită se oprește extrem de greu! aici soluțiile tehnice sunt clar insuficiente! cât timp avem ca singură soluție să răcim reactorul ca să nu explodeze ar fi bine să ne moderăm entuziasmul și să nu ne grăbim prea mult cu energia atomică!

    deși dpdv teoretic orice reacție nucleară poate fi oprită se pare că în practică nici centralele atomice de tip cernobâl nici cele de tip american nu se pot opri destul de repede, în timp util, de ordinul orelor, de ce nu minutelor!? e vorba de risc major, de ce nu se pot adopta soluții tehnice care să oprească cât mai repede reacția nucleară ca să nu mai fim obligați, ca la fukusima, să răcim săptămâni la rând reactoarele cu apă de mare pe care o aruncăm înapoi în ocean!

    e clar o soluție disperată care nu mai are nimic de a face cu siguranța și limitele acceptabile de poluare e mediului!

    nu cumva eficiența energetică și financiară e doar rezultatul adoptării unor soluții tehnice mai ieftine? cam ca fel ca poluarea industrială clasică eficientă până când îi pui să pună filtre, să respecte standarde mai stricte de poluare!

  7. Si una si alta. Din pacate daca nu stingem becul si stam pe intuneric nu-mi dau seama din ce altceva am face atata curent ca sa satisfacem nevoile a 7 miliarde de oameni in crestere exponentiala.

    Energie eoliana? Cea mai mare tubina eoliana la ora actuala (Enercon E-126) are 7.56 MW, 198 m inaltime si 126 m diametru (un teren de fotbal are in medie 105 m lungime). Eolienele pot ajunge la factor de capacitate mai mic de 50% in parcuri marine. Cele de pe uscat ~25%. Prin comparatie, un reactor de la Cernavoda are 700 MW si factor de capacitate (FC) de 88-90%. Hidro? Au facut deja sovieticii centrale hidro imense cu care au baricadat fluvii si-au reusit sa sece o mare: Marea Aral. Nu numai ca au secat-o dar au si desertificat regiunea din jurul ei cu ocazia asta. Centralele hidro pot atinge factor de capacitate cam de 50%. Biomasa? Biomasa = taiat plante si bagat pe foc. Iarba, trestie si mai ales copaci. S-ar termina urgent resursele. FC = puterea generata pe o perioada data de functionare / puterea nominala pe aceeasi perioada. Dintre regenerabile doar centralele geotermale mai au FC comparabil cu o centrala nucleara, insa costurile sapaturii sunt peste 50% din costul centralei, cu un factor de risc de ~20%. Doar in anumite locuri exista ape geotermale, iar puterile instalate ale centralelor depind de resursa.

    E drept ca mai bubuie cate o centrala din cand in cand si mai contamineaza o zona de-o face nelocuibila timp de vreo 300 de ani, insa astea sunt riscurile. Majoritatea accidentelor au fost la centrale vechi cu sisteme de protectie cam rudimentare. Reactoarele RBMK, cum a fost cel de la Cernobal nici macar nu au recipient de siguranta. Au fost dezvoltate iresponsabil pe vremea lui Bresnev si imbunatatite dupa fiecare accident nuclear care a avut loc prin lume. Dupa ce a bubuit Fukushima s-a cam speriat lumea si or s-o lase cu totii mai moale cu nuclearele. Nemtii vor sa inchida majoritatea reactoarelor vechi. In Germania sunt frecvent demonstratii cand transporta cineva deseuri nucleare. Anul trecut inainte sa bubuie Fukushima a fost o un scandal mare; ecologistii au doborat copaci pe drumul pe care trebuia sa treaca transportul, autoritatile au bagat tunuri de apa pe ei, etc. Deci energia nucleara nu are viitor foarte roz, chiar daca proiectantii reusesc sa faca reactoare mai sigure si mai performante.

    @totedati: Japonezii trebuie sa raceasca reactoarele defecte timp de cel putin 6 luni de la producerea accidentului din cauza ca Tepco (compania ce le gestiona) a ezitat sa bage apa marina in ele cand au cazut sursele exterioare de electricitate. Daca bagau apa marina terminau definitiv reactoarele, insa nu se ajungea unde s-a ajuns. Au facut economie, cica.

    Reactoarele se pot opri foarte repede, <4 secunde. Numai ca "oprit" inseamna ca puterea termica a reactorului scade initial la 7% de unde scade gradual pana la zero. Insa asta dureaza peste 100h, timp in care genereaza caldura. Multa. 7% la un reactor de 700 MWe inseamna 150 MWt. Caldura asta trebuie scoasa din reactor cumva pentru ca altfel se topeste combustibilul (= accident nuclear foarte grav) si n-o mai poti opri decat foarte greu. Cumva = de obicei cu pompe. Pompele sunt electrice. Curent pentru ele, dinafara eventual. Insa la Fukushima liniile externe au picat la cutremur, deci curent pauza. Reactoarele moderne au sisteme pasive de racire ca sa nu se topeasca combustibilul daca n-ai curent. Astea nu fac altceva decat sa raceasca reactorul un timp pana apuci sa dai drumul la pompe cumva.

  8. Stimata doamna Roxana Bucata,

    Imi face o deosebita placere sa va adresez sincere multumiri pentru facilitatea pe care ne-ati oferit-o, de a pune la dispoziţia publicului interesat viziunea noastra referitoare la Politica Nationala de Dezvoltare a Domeniului Nuclear.
    Deasemenea as dori sa multumesc tuturor celor care au criticat sau sustinut Dezvoltarea Domeniul Nuclear in Romania, inclusiv doamnei Ioana Ciuta si sa ii asigur ca am luat in cosiderare parerile exprimate de dansii intr-o noua forma a proiectului, Politica Nationala de Dezvoltare a Domeniului Nuclear (sper, de aceasta data, intr-un limbaj mai putin lemnos), care se gaseste pe site-ul Agentiei noastre http://www.andrad.ro.
    Observatiile si comentariile dumneavoastra le puteti trimite in continuare pe adresa [email protected].

    Va multumesc.

    Ion NASTASESCU
    Presedinte
    ANDR

Leave A Reply